LoginVreau cont

VDC 13'387

Adaugat de: AurelianoBuendia

Salutare, am fost prins timp de un an si 7 luni intr- o relatie disfunctionala cu o tipa ce parea sa aiba drept unic scop in viata distrugerea fiintei mele.

Ne-am cuplat in primavara lui 2015 dupa ce se despartise de prietenul ei,eu fiind un fel de a treia roata in acest triunghi. Initial situatia a mers binisor dar incetul cu incetul, s-a impus drept o mareata zeitate. Asa am ajuns sa ma plimb dupa ea la pregatiri, sa o conduc acasa dupa scoala, drum de aproximativ o ora jumatate (dus intors) si multe alte chestii. In schimb am primit in dar raspunsuri acide la orice fel de idee sau sugestie pe care indrazneam s-o afirm.In cele din urma am ajuns un servitor, fara dreptul de a-mi vedea amicii sau de-a gasi un hobby in afara de timpul petrecut cu aceasta domnisoara,ce ma barfea cu prietenele ei, cu parintii ei s.a. Ca un plus la toate acestea, orice atentie cum ar fi un inel sau ceva de imbracat erau privite cu un maxim dezgust si lipsa de apreciere(precizare interesanta : ea vede acelasi lucru despre mine, deci puteti sa intelegeti ce lipsa de comunicare avea loc in acest cuplu.Comunicare ce era evident imposibila pentru ca declansa crize). Un lucru ce m-a facut sa ma gandesc la incheierea acestei relatii(fosta mea prietena avand un adevarat cult pentru futut, astfel am devenit si ceva sclav sexual al unei nimfomane)a fost la sfarsitul clasei a XII cand am avut nefericitul incident sa fiu prins de diriginta mea intr-o clasa goala cu domnisoara in timpul actului(actiune impusa de nemarginita ei vointa tiranica). De atunci mi-a promis ca se va schimba, ca imi va lua in considerare parerile etc lucru ce evident nu s-a intamplat.Cel mai trist fapt este ca indelungul contact cu ea m-a schimbat si pe mine in moduri in care nu mi-am putut imagina; pana la punctul in care simteam ca nu ma recunosc pe mine insumi, acesta fiind motivul ce m-a facut sa-mi doresc preluarea controlului.
. Dupa multe episoade de crize si plansete am ales sa inchei viata acestui animal pe moarte(metafora pentru relatia mea), incident ce s-a incununat cu o criza de plansete si nervi si lesinuri din care s-a dedus ca eu sunt rahatul care si-a batut joc de viata dansei. Eu am dorit sa gasesc in prima mea relatie amoroasa ceea ce mi-am dorit sa vad in casnicia defectuoasa a parintilor, adica niste raporturi de respect compasiune si intrajutorare de care evident nu prea m-am bucurat si am mentinut relatia din frica de a-mi narui visul.

Am ales sa continui sa cred in visul unei relatii frumoase si in idealul feminin dar in urma unei alte experiente neplacute am ajuns la concluzia ca aceasta fata ideala exista dar nu are nevoie de cineva ca mine.Cel mai depresiv lucru pentru mine este ca ma ascund zilnic in spatele unui zambet doar pentru a nu provoca discutii pe baza acestui subiect dar in momentele cand sunt singur analizez in perspectiva situatia mea si ma intristeaza cumplit.
Simt ca uneori viata pare sa ma amageasca cu niste promisiuni ale fericirii ca apoi sa mi le smulga.
Multumesc daca ati putut sa-mi cititi povestea pana la capat si astept parerile voastre in comentarii.

  Comentarii (4)

Trebuie sa fii logat pentru a putea lasa comentarii sau a vedea comentariile nemoderate.
Poti sa iti faci un cont aici, daca nu ai.