LoginVreau cont
 1 2 3 4 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil  

Intrebare:

Daca ai castiga 1 milion de dolari ai renunta la ce faci acum?

13'440
5
comentarii

haiCaSePoate

Am ajuns din gresela pe acest site.Am citit multe din povestiile postate si chiar si sfaturile oferite de oameni, este o experienta interesanta.

Am 27 de ani, traiesc in Berlin momentan. Am avut si eu cateva experiente mai nasoale:

Am fost in scoala generala abuzat un pic de colegii mai mari, am strans bani am platit un tiganus sa ma apere, am trecut peste.

Am fost in liceu singurul fara prietena,(in cercul de cunostinte) deoarece fata de care imi placea era mereu batjocorita de colegele ei, am ales sa ma distantez de problemele ei, mic si prost, am trecut peste.

In facultate in caminul studentesc, la o colega de camin ii placea de mine. Ea avea prieten acasa, eu i-am zis cat traiesc ca nu ma voi baga in relatia altcuiva, a raspandit zvonuri prin tot caminu’ ca am boli sexuale, ca is gay. A trecut anu, camin nou, am trecut peste.

Am incercat pe toata perioada facultati sa imi gasesc un job in domeniu, chiar si foarte prost platit, pentru experienta.Nu am reusit.Doar cand am terminat facultatea, am gasit un job, dupa mult,mult stres(ar fi insemnat sa ma intorc acasa intr-o zona moarta), am trecut peste.

In acea perioada, m-am indragostit prima oara, am trecut-o pe fata aia prin toate prostiile imaginabile, gelozi, fite, o ignoram cand ma enervam, am convins-o sa facem sex si fara prezervativ, apoi am stat amandoi cu sufletul la gura cand i-a intarziat perioada 3 zile. Si cand a fost vorba sa imi iau chirie si sa stea la mine, m-am speriat ca un las, si am bagat motive ca sa ne despartim.Singurul regret ce il am, nu i-am zis niciodata ca o iubeam, eram prea cool…
Am petrecut 2 ani gandindu-ma la ea sau vazand-o cu altu de mana, am trecut peste.

M-am inecat in job, am invatat si am crescut enorm, si asa am prins ocazia sa vin pentru o perioada la Berlin, zero cunostinte, nu cunosc limba, am sa trec peste.

Si am avut si clasicele in familie, tata a inselat-o pe mama, apoi au fost certuri, batai, un divort, o impacare. Trebuia sa stau intre ei cand veneam de la scoala ca sa nu certe/bata, am trecut peste!

Si nu, nu am sa cred niciodata ca am sau am avut o viata de cacat, pentru ca nu exista un tipar sau un model de viata perfecta, fiecare experienta m-a ajutat sa cresc. Si mai am sper 60% din viata sa traiesc.

Si am sa muncesc si am cresc si am sa trec peste multe experiente nasoale, dar am sa trec si prin multe momente frumoase, pentru ca asta e viata.

13'430
10
comentarii

Joker999

*Nu citi daca esti ,sensibil, ...


Viata de cacat e sa fi atat de avansat mental si spiritual, incat sa iti dai seama ca toata viata asta de rahat e pentru cosciugu care o sa te astepte la final… tot stresul , toti nervii,toti banii, tot ce ai facut va merge in pamant la 2 metri sub ... si atunci vine intrebarea mai are rost sa ne stresam pt cacatul asta infect de viata ? oricum putregai ajungem toti in maxim 100 de ani ....

13'436
9
comentarii

zmeuraa

Inainte de a trage concluzia ca aveti o viata de cacat si ca vreti sa muriti:
- NU va mai plangeti de mila. Mergeti pe principiul ca ce a fost, a fost. Aveti posibilitatea in fiecare zi sa o luati de la capat, trebuie doar sa aveti gramul de curaj pentru a iesi din zona voastra de confort si sa va asumati niste riscuri
- orice problema are o solutie, ORICE problema, trebuie doar sa o privesti din toate unghiurile
-  faptul ca cineva nu va place/iubeste cum o faceti voi sau v-a parasit/inselat nu inseamna ca aveti vreo vina, oamenii vin si pleaca, nimeni nu va sta obligat fortat in viata voastra
- poti invata ceva din fiecare experienta, buna sau rea, trebuie doar sa casti bine ochisorii
- NU va mai comparati viata cu a altora, a colegilor, prietenilor, vedetelor etc. fiecare are un destin diferit pe care il poate influenta prin alegerile pe care le face. ca sunteti prea lenesi/lasi sa luati o decizie, este partea a2a
- depresia si anxietatea se vindeca prin comunicare
- exista o zicala : ,,daca te-ai nascut sarac, nu e vina ta. dar daca mori sarac, este 100% vina ta,, ..does it ring a bell?
- poti reusi in viata si fara 100 de prieteni alaturi de tine sau fara sprijinul familiei. sunt persoane singuratice care au reusit in viata pe cont propriu, apoi, obtinand succesul, au fost inconjurate automat de oameni din toate cercurile, au castigat simpatia familiei etc
- nu trebuie sa indurati agresiunile membrilor familiei doar pentru ca sunt familia voastra. puteti suna mereu la politie daca se ajunge la violenta.
- o copilarie/adolescenta nefericita nu inseamna o viata nefericita. niciodata nu e prea tarziu pentru o schimbare
- invatati sa acceptati respingerea, obisnuiti va cu ,,nu,, si cautati oportunitatile dincolo de refuz. daca usa e inchisa poti incerca geamul
- o relatie esuata nu inseamna ca toate relatiile urmatoare vor fi esuate / ca nu vor mai fi deloc
- psihologii / psihiatrii exista cu un motiv. nu va fie rusine sa cautati sfaturi/ ajutor
- poti sa spui cum a fost viata ta la 80 de ani, nu la 20-30 cand abia incepi sa traiesti. la 20 de ani NU AI O VIATA de kkt, ci doar ai inceput cu stangul. continuarea depinde de vointa ta
- mai luati decizii si cu mintea, nu doare cu inima
- nu trebuie sa muti muntii deloc, ci doar sa ii urci
- nu exista om fara defecte. unii oameni stiu sa si transforme defectele in calitati, sa profite de ele
- un progres mic e mai bun decat niciun progres
- nu uitati ca pe lumea asta exista MIN 1 pers care tine la voi/ va iubeste chiar daca voi nu realizati / chiar daca nu va arata
- greu nu inseamna imposibil
- plange ti de mila si o sa vezi cat de departe o sa ajungi
- ,,nu am niciun rost pe lume’’ ..a, da? cati copaci ai plantat azi? nu ai niciun rost pentru ca nu ti-ai facut unul.
- a, si inca un citat care-mi place : ,,confidence isn’t : ,,they will like me,, , confidence is ,,i’‘ll be fine if they don’t,,

13'419
156
comentarii

Joker999

Sunt Antisocialu.. am mai scris pe aici mai demult.. revin cu un ,,update,, .   

Ziua 4305: Incep sa ma obisnuiesc ca un lup singuratic cu abilitati 0 de socializare.
Ziua 4306:Incepi sa fii cel mai bun prieten cu tine insuti. E tot ce iti trebuie.
Ziua 4307: Ma gandesc sa ma impusc in cap da imi e frica de moarte.. deci sunt prins aici in lumea asta pana mor de batranete..

13'415
2
comentarii

radusoia

vreti sa stiti ce-i aia viata de cacat?

sunt mic gras si am puta mica.
iubita s-a despartit de mine ca o fac de ras.
prima oara la curve mi-au luat banii si am ramas cu pofta-n cui.
m-au durut ouale vreo doua saptamani.

asta-i viata de cacat.

13'355
4
comentarii

Sirbu

Buna!! Acum 5 min.eram disperata nu intodeauna e Asa cum vrem noi si nu totu e perfect , e acea perioada in care vrei sa lasi toate balta. Dar am citit Putin de aici si am inteles, nu viata e de c. Noi sintem de c. Niste oameni lipsiti de vointe ssi plingaciosi. Ne plingem la lucruri mici si prostesti de ceia de ce nu ese bine din simplu motif ca nii. Lene sa incercam inca o data sau de mii de ori, ca me temem sa esit din casa si nu vrem sa recunoastem ca problema e in noi.

13'384
10
comentarii

codeina

De ce cred ca am o VDC? Imi dau drumul foarte rapid… Nu conteaza marimea si cat de bine dau oral. Indiferent… Imi dau drumul foarte rapid si pentru ca se intampla asta incep sa am o parere in legatura cu mine din ce in ce mai proasta incat nu stiu daca mai vreau sa fac sex… deci da. VDC

13'400
5
comentarii

VDC 13'400

Seara buna! Am o poveste mai lunga dar simt ca merita sa stiti contextul pentru a intelege episodul care a durat un an si 4 luni. M-am nascut intr-o familie nasoala, tata alcoolic, mama depresiva. Toata copilaria am fost abuz atat fizic, psihic, cat si emotional. Abuzurile au continuat pana am ajuns la facultate. Cand tata se imbata devenea un libidinos infect si ma pedofila. Mama ma ura. Pe la 12 ani am aflat ca mamei i se parea ca mi-o trag cu taica-meu. Pe parcursul scurtei mele vieti am fost oaia neagra. Oarecum nu imi invinuiam parintii ca ma bat si ma urasc, mereu incercam sa le gasesc scuze zicand ca sunt stresati. Prin liceu m-am bagat cu un tip care parea la fel de batut de soarta ca mine, ar fi fost primul meu prieten si am crezut ca va fi o experienta inofensiva… Nu a fost asa, avea probleme erectile, fapt ce il frustra enorm, fapt ce mi-a provocat nenumarate complexe. Era violent dar mereu am trait cu convingerea ca omul se poate schimba in bine. Intr-un final mi-am primit papucii. Am regretat ca mi-am pierdut o bucata destul de buna din viata alaturi de un om care m-a inlaturat atat de usor. Partea si mai nasoala era ca in timp ce eram cu tipul violent, placeam un alt tip dar cum consider loialitatea ca fiind trasatura mea definitorie, am inlaturat orice gand referitor la tipul 2. Ma simteam ca o curva, simteam ca il insel cu inima pe tipul 2 chiar daca tipul violent ar fi fost cel dezavantajat in situatia asta. Nu a durat nicio zi si m-am cuplat cu tipul 2, despre care intre timp aflasem ca ma uraste si se considera barca mea de salvare. Tipul 2 a fost adevarata mea dragoste si niciodata nu l-am considerat altceva. Relatia decurgea ok dar intre timp au aparut altercatii. Mama lui era foarte rea si mereu ne strica planurile. Il supunea la treburi casnice planuite in asa fel incat sa il impiedice din a se vedea cu mine. Eu mereu il ajutam. Ajunsesem sa ma simt ca Cenusareasa. Plecam mai devreme de la scoala si pana ajungea el acasa, faceam paturile si spalam vasele. Ma simteam neapreciata total. Alte dati, cand scapam mai devreme decat el, stateam prin oras si asteptam pana scapa de la ore ca sa il iau din fata liceului. Cand a fost bolnav am venit din coltul celalalt al orasului ca sa ii aduc medicamente, cu toate ca mama lui era cu el acasa. Mereu vedea doar ce face el. Mereu interpreta gresit tot ce ii ziceam. La un momentdat mi-a luat o bijuterie care nu imi venea si i-am spus sa o duca inapoi sa isi primeasca banii sau sa o schimbe, mi-a interpretat mesajul complet gresit si pana si in ziua de azi se plange la actualele prietene ca eu eram de nemultumit. Se juca mult cu prietenii sai, chiar si cand eram la el. Eram ignorata. La un momentdat am ajuns sa ii cer sa o facem mai des pentru ca doar atunci simteam ca imi da atentie. Mereu incercam sa schimb lucrurile ca sa nu se plictiseasca de mine. Nu ma mai simteam fata. Pana si la inceput imi zicea ca sunt ‘ca un baiat’. Nu imi aprecia cadourile, ii desenasem un portret si nu l-a impresionat prea tare, cand eram in pat bolnava de pneumonie ii facusem un animalut micut din plush. Nu il impresionau nici chestiile hand made si nici cele cumparate. Ii luasem un inel pe care cred ca l-a si pierdut. La un momentdat am avut un deces in familie si am devenit depresiva/suicidala, devenisem extraordinar de trista si la un momentdat mi-a zis ca nu ii mai pasa ce se intampla cu relatia noastra pentru ca oricum sunt mereu trista. A inceput sa ma ignore si mai tare, nu ma mai suna, iesea cu prietenii si nu imi zicea si cand il confruntam se simtea de parca as fi fost hitlerul existentei lui si ca vreau sa il pun in lesa. El isi pierduse empatia pentru mine, de la depresie plangeam continu dar simtea ca eu as fi un fel de actor super priceput care vrea sa il manipuleze prin tactici de terorism emotional. Eu ca om am fost mereu ghinionista si bolnavicioasa si asta il enerva. Cu 2 saptamani inainte sa se desparta de mine ii comandasem un tricou cu trupa lui preferata sub semn de recunostiinta ca nu era violent ca fostul sau ca nu era curvar. Pana sa vina tricoul s-a despartit de mine. Am avut nenorocul sa am o criza fix cand s-a despartit de mine si iar a simtit ca il manipulez, criza asta cred ca l-a gonit de tot. Mi-a promis ca imi va fi prieten dar nu este. In momentul actual ma uraste si prietenii lui ma ameninta cu moartea dar nu prea prind amenintarile astea la oameni suicidali. De la despartire am ajuns insomniaca, nu pot sa dorm deloc insa am corpul destul de destept incat sa isi dea singur shut down cand are nevoie (atipesc pentru maxim o ora). Mi-e frica de oameni. Depresia mi s-a agravat si tot il iubesc. Mi-as fi dorit sa fi fost macar loc de buna ziua dar este imposibil. Ma uraste. Faza amuzanta era ca acasa aveam un stash secret cu bani stransi pentru el, voiam sa ii iau role sau bicicleta sau un joc. La facultate m-am dus pe un profil care nu imi placea extraordinar de mult dar care stiam ca mi-ar fi asigurat un job bine platit. Voiam sa il iau de langa mama lui si sa ii ofer o viata buna. Totusi sunt SATANA, sunt antagonistul propriei vieti. Acum ma barfeste la toata lumea exagerand unele aspecte. S-a bagat cu o tipa la putin timp dupa despartire. Daca m-as fi sinucis, nu ar fi asteptat nici macar 2 luni si si-ar fi ingropat madularul in alta. Sincer nu mai vad de ce traiesc. Depresia si bolile ma distrug. Singura chestie care ma mai face sa vreau sa continui existenta asta de cacat este faptul ca poate candva ne vom impaca. A fost, este si va fi dragostea vietii mele, il voi iubi pana la sfarsitul vietii mele. Acum am ramas cu un fel de sindrom post traumatic si de fiecare data cand ii vad fata incep sa plang. Poate daca as scapa de depresie nu m-ar mai ura.

13'394
2
comentarii

Cronos

Salutare oameni,

Am sa rezum totul la o singura intrebare: Muncim sa traim sau traim sa muncim?
Asta ar putea avea raspuns comun cu intrebarea: De ce VDC?

13'425
5
comentarii

elesoirbroda

salut. . am o stare tare bizara de o vreme.si s a nimerit perfect site ul asta unde am descoperit si alte persoane care se confrunta cu diferite situatii care ii demoralizeaza. nu cred ca ma compar cu cei care muncesc de mici din cauza situatiei financiare sau cu cei batuti etc. Insa pot spune ca sunt o persoana foarte timida, am ajuns intr un punct unde nu stiu daca am atac de panica sau daca e starea mea normala. Nu mai dorm. Am cosmaruri, daca dorm. Nu ma mai concentrez, mereu imi fac griji. Pe strada am senzatia ca toata lumea se holbeaza la mine, de o vreme ma simt ca de pe alta planeta. De ce? Nu stiu. . .sa nu lasati pe nimeni sa va faca sa va simtiti prosti, urati sau rai. E un nou an si va fi unul bun! Imi pare rau pentru rautatile si nedreptatile prin care ati trecut voi toti. Dar macar anxietatea nu va joaca feste. Sa aveti o saptamana buna! fiti mai intelegatori si zambiti <3

13'418
5
comentarii

cacatul8898

ceauuu !!!  Ati fost vreodata atat de nervosi ca incepeti sa radeti? sau sa zambiti? mno asa is si eu acum cu zambetul pe buze !!!! VIATA MEA DE cacat putred !!!  Pai cum sa incep? ma plimbam pe strada si am vazut cea mai TARE bunaciune din cate am vazut in viata mea nici in filmele porno nu am vazut asa ceva va jur avea niste buci superbe vaiiii si la fatza era perfecta ... BUNACIUNE rauuuu rauu.!!  atunci m-a lovit direct in cap ... ideea ca n-o sa am sanse niciodata la asa bunaciune superba , eu , un urat , pitic ~aprox. 1.78-1.80 (da , ma consider pitic) , care nu a fost in cluburi niciodata, un antisocial, un fricos,... am 22 de ani si nu am facut sex real niciodata. (numai cu prezervativ cu curve) . sint sarac nu sunt talentat la nimic , sunt prost si extrem de urat : am par blond dar urat de tot , am un ochi mai mic si unu mai mare , sunt cocosat , am putza mica.. (16 cm)...macar am ochii verzi.. un verzui gretzosss… cu toate astea astept in fiecare zi poate creste poate creste…. tot timpul am iluzia ca a crescut dar cand pun liniarul si vad 16 din nou imi smulg parul din cap de nervii.. am CEA MAI NASPA VIATA DIN LUMEEEEEEEEEEEE.. DUAMNEEEE

13'410
8
comentarii

VDC 13'410

Nu pot sa inteleg viata asta cat va mai dura pana va veni o schimbare inca de mic am avut o temere fata de sexul feminin ,am 21 de ani nu am reusit sa am vreodata vreo relatie cu vreo fata,inca sunt virgin desi arat bine ca si conditie fizica,financiara am dar simt o frica interioara in mine.Nu inteleg tot las timpul sa treaca cu speranta ca odata va veni SCHIMBAREA dar se pare ca nu .Nu am avut multe " flirturi ’ cu fetele ,am o frica interioara insa cand eram in liceu era o fata care-ia ii placea mult de mine,eu nu am bagat’o in seama iar acuma cand fata a ajuns la facultate si sa schimbat radical nici nu ma mai baga in seama ,mi’o merit ce sa spun am trecut peste treaba asta .Plus alt caz cu o colega careia ii placea de mine dar eu nu ii dadeam importanta era un pic urata,simt o frica mare in mine si ma demoralizez usor,alti baieti poate ar fi profitat si ar fi scapat de "virginitate" cum sar spune.Am stat in Germania si in Spania as fi putut sa merg la "Puff" cluburi de curve foarte usor dar nu am simtit nevoia.Nu stiu ce sa fac cat sa mai astept schimbarea aceea pe care o sper de prin liceu.Nu reusesc sa imi fac prieteni noi,am ramas tot cu prieteni din liceu/generala.La curve nu am simtit nevoie sa merg si aveam colegi de munca in Germania care mergeau saptamanal.Am incercat sa filtrez cu fete pe BADOO sau JAumo cat am stat in Germania dar degeaba,incerc sa caut o fata sincera si timida ca mine dar vad ca nici cum nu reusesc sa gasesc pe cineva.Imi cer scuze daca am deranjat pe cineva cu viata mea de cacat.!

13'404
2
comentarii

nss2193

Bun..nu intentionam sa scriu aici dar am ajuns pe acest site dintr-un simplu search pe google dupa cuvintele
tanar si fara nimeni.. dap asta sunt eu.. Am 22ani , in decembrie a.c. voi face 23ani locuiesc laolalta cu parintii
dar am camera mea, am un servici nu foarte ok , dar imi castig o paine, lucru in 3 schimburi si asta imi afecteaza mult somnul. Am o VDC din cauza ca sunt singur, nu am avut niciodata prieteni adevarati , de iubita nici nu se pune problema, au fost 2 si bune de la 18ani.. prima pe parcursul liceului..dupa ce l-am lasat si am plecat in Italia..
s-a dus totul, o a doua acolo , evident cat am stat.. Inapoi in Brasovul meu , desi e un oras mare dens n-am mai cunoscut pe nimeni.. am ramas singur.. prieteni , evident , am ramas doar cu cativa din liceu cu care ma intelegeam
bine dar s-au imputinat cu timpul, si ne vedem tot mai rar, unii au job-uri ca si mine, altii cum si-au gasit o iubita
au cam uitat de mine, dar nu-i condamn.. insa eu am ramas cu mult inainte.. si asta e un fapt dureros…
Sunt o persoana timida, imi place sa vorbesc doar atunci cand am subiect , in rest tac malc, am ceva hobby-uri care ma ajuta sa trec peste momente dar asta-i pe termen scurt mie imi trebuie interactiune, sex, senzatia aceea de a fi langa cineva iubit si de a nu-ti blestema fiecare zi din viata,etc
Mi-am facut cont pe o gramada de site-uri de PSEUDOMatrimoniale dar fara reusita,acolo totul e pe bani si pana sa scri un amarat de text cuiva, si s-ar merita sa dai bani, dar degeaba tot in viata REALA trebuie sa caut , dar de unde
ca daca ies din casa, n-am nici-o adresa la care sa ma duc, e un vid total , putini inteleg asta ,  si daca mi-as gasi
probabil ca n-as avea prea multe de spus despre mine , desi as avea puterea de ami hrani optimismul si de a fi mai sigur pe mine cat sa fiu placut de cine trebuie…

As scrie mai multe, dar nu vreau sa va plictisesc, poate si dvs. dintr-un motiv sau altul va regasiti pe acest site
cu o astfel de problema care va streseaza zilnic si pe care nu o aveti cui o spune, dar pacat este de NOI ca suntem tineri si nu-i bine sa inaintam in varsta asa, trebuie sa ne adunam fiecare si sa gasim o solutie sau macar sa ne cunoastem , pentru ca cine e trecut prin asa ceva intelege mai bine lucrurile, decat altcineva complet random (la intamplare) . Zi faina !

13'405
1
comentariu

nss2193

Aici aveti partea a IIa a povestirii mele,

Cum spuneam, am ramas singur nu mai am decat parintii care si aia ma infunda mai rau,
dar macar am senzatia aia placuta ca nu-mi sufla vantu in ceafa..
Tatal natural e departe de mine, stau laolalta cu un tata-vitreg neicanimeni si o mama devenita
iresponsabila, nu se duce la servici, are pretentii, desi carte prea multa nu are..sunt zile in care murim
de foame , mananc ce mai aduce el de pe la restaurant..in rest cu salariu meu nu ma pot baza si ala odata la o luna..
Incerc sa mai ies din casa, cu catelul sau singur, pur si simplu nu am unde ma duce, nu am prieteni, neamuri,etc
iau putin aer apoi ma intorc in camera mea , unde singura chestie care o pot face este sa ma uit la tv, sau sa invart o farfurie de satelit sa prind anumite programe, nu mai am nici-un fel de hobby,  stau pe timpul liber singur, ma inchid in camera si ma masturbez ori o dau pe tigari..sunt depresiv,, stiu ca nu mai am scapare pentru ca n-am la cine sa apelez.. la servici am numai colegi prosti,egoisti si numai dragu de a discuta cu ei nu-l am.. 
N-am mai facut sex de patru ani, de la ultima relatie..si am luat-o rau pe aratura, desi sunt hetero mie scarba de baieti/barbati si bulangii in general—am inceput sa am fantezii cu gay pentru ca laba la filme porno normale a devenit plictisitoare si oarecum ti se naste senzatia aceea bolnavicioasa de nou, imi dau laba si la filme porno cu femei dar prefer variante cat mai reale posibile (HD sau cu ochelari VR) .. pentru ca eu m-am saturat de virtualitate sunt om uman prefer sa simt sa experimentez pe viu ...desi nu asta e o problema, de mi-as relua viata sexuala mi-ar disparea aceste fantezii..
Sporadic, cand am avut sansa sa cunosc fete, impreuna cu alti prieteni (cat timp eram toti impreuna) ii preferau mai mult pe ei sa vorbeasca mi se parea mie sau nu , eu eram lasat mai la urma, in fine,  nu-s un tip urat n-am defecte fizice, in schimb ma trage in jos timiditatea care e reversibila cu persoana care vad si simt ca ma accepta
N-am preferinte la fete,  prefer sa cunosc cat mai multe ca macar una (care si este de ajuns) sa ma accepte asa cum sunt, dar acum iale de unde nu-s, nu mai am prieteni, automat n-am pile sa cunosc, cum spuneam , Facebook-ul si internetul in general, si testat de mine, nu ma ajuta cu nimic.. daca nu cunosti persoana e imposibil.. asta e VDC sa iti doresti sa schimbi ceva si sa nu mai ai cum, pentru ca ai devenit un anonim…iesi pe strada , tu treci pe langa lume, si ea pe langa tine..

13'411
2
comentarii

Ratat_cu_diploma

Sunt un ratat cu diploma dupa cum spune si titlul,ghinionist,neaceptat de nimeni:
   
      - 19 de ani n-am viata sociala, ma joc tot timpul la calculator sau ascult muzica nu ies afara stau la parinti pe taica-miu nu-l stiu, am crescut cu batai/frica/frustrari pe care le am si acum
   
      Regrete: nu sunt la facultate am ramas de 3 ori repetent pentru ca in adolescenta m-am mutat cu maica-mea si am stat apoi 1 an intr-un ghetou nu aveam ce sa mananc tot eu eram certat de maica-mea zicand ca eu am adus-o in aceaasta situatie nu sunt inteles de nimeni, in liceul cu totii se luau de mine imi ziceau ca eram prost aveam note foarte nasoale, lipseam de la scoala pentru ca eram anemic/tremuram de foame, nimeni nu tine la mine daca maine ma sinucid (exercitiu de imaginatie) o sa fiu uitat relativ repede, am fost abuzat cand eram mic singura persoana care am simtit cu adevarat ca tinea la mine a murit, am senzatia ca innebunesc
   
      Nu sunt dezvoltat fizic si poate ca nici psihic sunt un mediocru/prost nu mai am asteptari de la viata mi-as fi dorit strictul necesar: o casa/nevasta 3 copii o viata linistita
     
      N-am avut in viata asta nimic: nu tu bani (atat cat sa nu mor de foame) nici dragoste cateva fete (3) relatii scurte ele mi-au dat "papucii" sanatate am cateva infectii in corp sex doar cu cateva prostituate deci din cuvintele anterioare reiese faptul ca nici barbat adevarat nu sunt deci pot spune ca sunt un ratat si am inceput de azi sa ma multumesc in postura in care sunt pentru ca am luptat mult dar nimeni nu rezista o vesnicie
      Nu mai am speranta.
                                               
                                          Va multumesc tuturor celor care citit aceasta anecdota si imi simtiti suferinta

13'385
12
comentarii

Antisocialu

Am avut cea mai tare copilarie… m-am jucat,m-am distrat, am avut prieteni.. nu o voi uita niciodata..in generala ma distram cu colegii , radeam de ma sufocam , ma dureau falcile si burta de la ras..eram si PARTIAL satisfacut sexual, deoarece aveam colege mai nazdravane,dar buuuune, care ne mai lasa sa punem mana sau sa ne frecam de ele, se mai puneau si ele pe noi…ahhhhh ce vremuri ...cand ajungeam acasa ma schimbam repede de boxeri ca aveau picuri pe ei ..deci va dati seama ce ne lucrau colegele :)) :D. Toate bune si excelente pana s-a terminat clasa a 8.a, mi.a parut rau sa ma despart de colegii mei cu care radeam si ma distram..dar aveam o speranta ca va fi bine si in liceu..Ei bine, m-am inselat amarnic, liceul a fost o experienta extrem de plictisitoare, extrem de frustranta,extrem de tampita…parca devenisem un criminal in serie, nimeni nu prea vorbea cu mine, de gagici nici sa nu va ganditi=))).erau niste intzepate , niste proaste reduse….te jucai cu ele mai puneai mana pe ici pe colo, se suparau si te injurau (pe bune, cu injuraturi de alea urate) .. dar stiti cum e? ele se dau printese virgine cica, si ele sug pula la smardoi de 22 de ani ..(aproape toate aveau prieteni de 20 de ani minim..va dati seama ce frecau aia pe ele) deci parca aveam un magnet ANTI-GAGICI..Si uite asa am ajuns eu dupa 4 ani de liceu, fara prieteni , deoarece TOTI prietenii din generala/copilarie i-am pierdut (nu stiu de ce, pur si simplu nu am mai vorbit) , sau altii s-au schimbat foarte mult, ajungand sa nu ii mai recunosc!! vechii prieteni de nadejde sunt acum fumatori,smecheri, cu fitze si dume pe ei..le-am dat eject si la aia ..despre gagici, ei bine, stiti momentu ala cand trimiteti mesaj la una, vede mesaju si nu va raspunde? sau vorbiti cu una cat vorbiti si cand ajungi sa i spui ca ai vrea sa fi cu ea nu mai raspunde? sau te respinge? sau mai rau , te blocheaza cum m-a blocat pe mine? ei bine asa sunt eu….am ajuns sa urasc oamenii, mai ales fetele, deoarece stiu ca nu am nicio sansa cu ele,cu niciuna, in schimb de smecheri (URASC SMECHERASII) cum imi comenteaza unu cum is pus pe bataie kit ca e mai mare ca mine ma doare undeva..am ajuns la 20 de ani azi maine fara prieteni,virgin, fara gagici, antisocial, cu anxietate ridicata…fara un tel in viata..aaaaa stati, am un scop .. visez sa castig la loto (pe bune ) ...cine stie, poate intr.o zi voi castiga..si toate problemele mele vor disparea..bag pl in ea de viata.. voi ajunge un jeg sa munceasca pe 15 milioane, eu visand la masini de lux si vile..sa ma cac pe ea de viata puli mele ca mai bine nu ma nasteam.

13'408
1
comentariu

petresotron

ma numesc petre sotron si sincer sa fiu nu stiu cat de sincer sa fiu cu toata povestea vietii mele ca mereu am fost sincer si am fost ranit dupa aceea din cauza la sinceritatea asta si asa au profitat oamenii de mine. cand eram la 13 ani am fumat prima legala cu etnobotanice in cartier pentru ca erau niste baieti mai mari care trageau de mine si cu care mai stateam sa joc razboi pe la veceurile publice pe tigari fiindca mama nu stia ca eu am fumat si ca fumez si inca azi fumez si fiindca nu stia ca eu fumez nu fumam si nu jucam cu tigari decat in veceuri unde ne ingramadeam 3-4 persoane si jucam ca sa avem ce fuma. ca eu traiesc in cartierul asta si astazi inca la 19 de ani nam terminat gimnaziul si inca ma chinui sa trec la examenul de capacitate si asta doar fiindca mam apucat de legale si fiindca am intalnito pe valerica! ca initial nu voiam sa recunosc asta aicia deschis dar mam indragostit de dragostea mea fiindca si ea baga legale si am vrut sa fumez si cu ia o legala de aia blana cum am auzit si ea ma inselat si ma mintit pe fata si din cauza ei am ajuns sa ma neglijez la performanta mea de scoala si sa numi mai fac temele si am ramas cu materiile de invatat neinvatate. ea mia spus ca mereu o sa fim impreuna si ca o sa fumam noi doi singuri in spate la mol pentru totdeauna mereu si eram prajit marfa men si ma simteam bine ca miam gasit pasiunea si lumina mea in viata care mia dat lumina in viata si speranta prin lumina care mia aduso in viata. acuma ea sa lasat de legale si nu mai am cum sa fumez legale cu ea pentru ca viata nu imi mai permite ca sa indragostit de razvan care este un bodygoard security la o sala de aparate cu bani care unde daca intru ma da afara fiindca sunt prajit si pentru ca valerica a spus ca am obligato sa fumeze si ca sa faca secs cu mine pe piesa de la specii fiindca desi am vrut sa fac asta nu am facut fiindca stiu ca o iubeam si ea ma tradat. fiindca am ascultat prea mult la viata mea specii asta mia schimbat viata si acum vreau sa fiu ca dragonu si sa nu mai fiu niciodata un drogat dar nu pot ca ma doare inauntru daca incerc sa nu fumez legala aia blana men. si ceea ce este si mai amuzant este ca eu desi am incercat sa ma iubesc cu valerica am ramas mereu virgin si odata miam bagat pula intro sticla de vodca polar fiindca voiam sa stiu cum se simte si nu aveamn nicio alata laterativa.. ca daca vi se pare nasol ce va zic va mai spun si ca am cersit banii ca sa ajung sa intru pe caclulator la o sala de calculatoare ca s intru pe internet si am facut facebook si am inceput sa postez asi mau luat la mistoo oamenii ca cica am viata de cacat si ca nu stu ce si eu eram foarte mandru de mine insami pana cand miau ziws si miau zis s intru pe aceasta pagina de vorbit cu oameni pentru ca aici imi voi gasi oameni lafel ca mine dar nu stiu cum sa trimit mesaj. tata ma batea fiindca tata bea si o bate si pe mama toata ziua si o tipa si eu nu am mai suportat si am plecat si am numai un trening pe mine sio geaca care am gasito si am sosete diferite sie ram copil bun la scoala primara inainte sa ma fi apucat de prajeala. odata cand eram pe legale la 3 ani dupa ce am incercat sa fiu cu valerica mi-am luato ca un poponar fiindca aveam capu ca elicea de la doi barbati beti negri tigani romi care aveau pula cat un cal si am ramas cu traume fiindca eram asa de prajit men ca nu puteam sa zic nimic si ma durea ca dracu si acuma nu stiu de ce da nu ma mai pot tine cand ma cac si ma cac pe mine in trening si cred ca mi sa rupt curu si mie rusine sa ma duc la doctor ca sai spun ca fumez legale si ca mi sa bagat penisul in fund. nu mai vreau sa treisc fiindca vad ca oamenii si am avut foarte multi colegi la viata mea care acuma sunt la liceu si termina si vor sasi faca o viata dar eu vreau sa fumez stropeala aia ca nu mai pot si intrun fel nu vreau fiindca vreau doar fiindca ma doare daca nu vreau. vreau ca cineva sa vorbeasca cu dragonu pentru mine pwentru ca eu nu stiu cum sa fac rost de el si am nevoie de el fiindca la biserica nu ma primeste ca sunt indecent si ca nu am ce cauta acolo si nu pot sal iau pe dumnzeu la mine. ajutatima va rog,. nu mai vreau sa fiu niciodata un drogat.

13'401
9
comentarii

VDC 13'401

Seara buna! Luati-va o punga cu popcorn si un ceiut pentru ca ce urmeaza o sa dureze ceva…

Am o VDC… mai VDC de atat ar fi fost daca eram somalez. Am stat o perioada buna de vreme cu un tip care ma ura de dinainte sa se bage cu mine deoarece se simtea barca de salvare pentru o fosta relatie de a mea. Nu fusese deloc acest caz pentru ca eu il iubeam pe el de dinainte sa se desparta de mine fostul meu prieten, fata de care ma simteam ca o curva chiar daca relatia aia efectiv nu mai era de luni bune ceva normal. Orice ii ziceam interpreta gresit. Cand eram la el acasa ma ignora complet ca sa se joace cu prietenii lui LOL. Orice faceam ramanea neapreciat. Uneori il asteptam prin oras mai multe ore si dupa ma duceam dupa el la liceu sa il iau si sa mergem la el acasa unde urma sa stau si sa ma uit la el cum se joaca si ma ignora. Alte ori ma duceam la el acasa si faceam patul si spalam vasele pana sa vina el. Am facut pe Cenusareasa la el in casa pentru ca ma-sa e o inepta. Am dezvoltat nenumarate complexe datorita lui pentru ca de la inceput imi zicea ca sunt ‘ca un baiat’. Nu putea sa imi faca un compliment nici daca viata lui ar fi depins de asta.
La un momentdat mi-a decedat o ruda, fapt ce a amplificat VDC-ul trait pana atunci si nu neaparat din cauza tipului in cauza (violenta in familie, viol si alte cacaturi care mi-au mancat sufletul si el stia de ele). Cand am devenit depresiva a luat-o pe ulei rau tipul si a inceput sa il desguste faptul ca plangeam cand imi zicea cacaturi insuportabile cum ar fi ca nu ii mai pasa de ce se intampla cu relatia pentru ca oricum sunt mereu trista. Afirma ca nu poate sa poarte o discutie cu mine pentru ca plangeam, cred si eu ca plang cand imi zici cacaturi triste. Altadata mi-a zis ca se gendeste random la tipe cand face laba si s-a enervat ca nu poate fi sincer cu mine ca ma intristez.

Aveam un plan de viitor, m-am dus la o facultate grea care stiam ca o sa imi ofere un job bine platit ca sa il pot intretine, sa ii pot oferi orice si sa il iau efectiv de langa maica-sa care era nebuna. I-am oferit nenumarate cadouri pe care nu le-a apreciat, facute si manual dar si cumparate. Cand eram bolnava de pneumonie, hoit in pat i-am cusut un animalut de plush dar normal ca nu l-a impresionat ce am facut. In schimb invoca vesnic ‘pretentiile’ mele prin nemuritorul argument ca el mi-a daruit candva un inel care nu imi venea si i-am zis sa il duca inapoi PENTRU CA NU IMI VENEA SI IN MOMENTUL ALA EU IL VEDEAM CA STATEA MAI PROST CU BANII. O singura data am fost rea cu el intentionat cand mi-a luat ceva si asta pentru ca m-a chinuit rau in ziua aia, m-a tinut pe strazi toata ziua in timp ce pe mine ma durea nasol piciorul si il rugasem in nenumarate randuri sa ne intoarcem acasa. I-am adus medicamente din partea cealalta a orasului cand ma-sa era cu el acasa si zacea cu pizda in sus. Mergeam uneori cu el la biserica, cu toate ca sunt agnostica. De Paste eram mega bolnava si abia ma mai puteam tine pe picioare si voiam sa nu mai merg la biserica dar ma-sa a zis ‘Asta e, Maricica o sa suporte’ si el tot nu a apreciat. Pe la sfarsit incepuse sa ma ignore cu o nesimtire astronomica, nu mai raspundea la telefon, la mesaje, imi zicea ca nu are chef sa ieasa afara dar aflam mai incolo ca a fost in x loc cu Gigel.

Devenise rece ca pula unui mort si simteam ca nimic nu il mai tine langa mine decat sexul (care a fost o experienta destul de traumatizanta deoarece durea ca naiba) asa ca m-am prefacut ca sunt ceva nimfomana doar pentru ca in timp ce o faceam simteam ca imi poate da atentie. Practic il futeam ca sa observe ca exist si sa ma bage in seama. Ca sa il fac sa nu se plictiseasca de mine, m-am vopsit, am venit cu propuneri tampite de a face sex in locuri tampite si etc. Inainte sa imi dea papucii ii facusem comanda pe net pentru ceva chestie pe care si-o dorea de mai demult, sub semn de apreciere ca macar nu e curvar sau violent fizic cu mine si ca accepta un om de cacat ca mine cu toate problemele pamantului si psihice si fizice (cu raceli ciudate,boli de inima,oase rupte si ghinion cretin) dar pana sa vina pachetul s-a despartit de mine. Am strans ceva bani (vreo 3 milioane) pentru el cu gandul sa ii iau o bicla sau un joc si inca mai am stashul asta de bani.

Credea ca folosesc plansul pe post de tehnica de manipulare si terorism emotional cand eu in realitate eram depresiva ca pula si doar aveam nevoie de o imbratisare si o mangaiere pe cap. A contribuit si tipul destul la VDC-ul meu, eram depresiva si suicidala si el a fost picatura care a umplut paharul pana la refuz. De cand mi-am luat papucii nu mai pot sa dorm deloc, stau n zile la rand treaza si imi iau cu black out la facultate sau in alte locuri pentru cateva minute. Uneori am halucinatii si auzenii, which spooks the hell out of me dar m-am documentat si am aflat ca e de la nedormit. Anxietatea a atins cote maxime si mi-e frica de oameni in general. Simt ca psihicul mi se duce nasol pe pula si incurand voi ajunge intr-un azil. Dupa toata asta am ramas cu un fel de PTSD si de fiecare data cand ii vad fata ma bufneste plansul.
Simt ca omul de care m-am indragostit nu mai exista, era un om atat de bun, atat atat de bun. Acum prietenii lui retardati ma ameninta ca ma vor bate pana imi va iesi creierul pe nas. Omul ma vorbeste de rau la modul hardcore si ce zice nu e nici macar adevarat, partea cea mai trista e ca el crede ce zice, in tartacuta lui lucrurile s-au intamplat asa cum le expune acum iar eu sunt un fel de hitler/satana a existentei lui. Acum e un curvar si jumatate si eu curat dupa el fara ca el sa stie sau daca stie probabil iar a interpretat gresit.

Partea cea mai trista din VDC-ul asta e ca tipul e iubirea vietii mele, era perfect pentru mine, retardismul lui era in sinergie cu retardismul meu. Ne certam, era nasol dar si ce bine era cand eram chill amandoi si glumeam…. Il iubesc si il voi iubi pana la sfarsitul existentei asteia pentru ca sunt un retardat sentimental si loial. Cam iubirea asta e ceea ce ma mai constrange din a nu ma arunca de pe pod. Dau vina pe Marquez pentru perceptiile mele asupra dragostei eterne.

Recunosc ca e greu sa traiesti cu un om atat de distrus psihic ca mine si il apreciez ca a reusit sa reziste atata, sper doar ca intr-o zi sa imi treaca depresiile si sa ne impacam. Simt ca faptul ca eram tampita depresiva il deranja cel mai tare pentru ca si el avea problemele lui si probabil nu le putea duce si pe ale mele. Incet incet lucrez la asta si sunt sigura ca o sa imi reuseasca, cel putin partea cu tratarea bolilor psihice ca am prieteni psihologi. Sper ca intr-o zi sa fiu omul care ii aduce fericire si nu cel care il triggeruieste.

Multumesc ca ati citit tot cacatul asta. Astept critici/sfaturi/orice.

13'399
10
comentarii

VDC 13'399

Seara buna! Am o poveste mai lunga dar simt ca merita sa stiti contextul pentru a intelege episodul care a durat un an si 4 luni. M-am nascut intr-o familie nasoala, tata alcoolic, mama depresiva. Toata copilaria am fost abuz atat fizic, psihic, cat si emotional. Abuzurile au continuat pana am ajuns la facultate. Cand tata se imbata devenea un libidinos infect si ma pedofila. Mama ma ura. Pe la 12 ani am aflat ca mamei i se parea ca mi-o trag cu taica-meu. Pe parcursul scurtei mele vieti am fost oaia neagra. Oarecum nu imi invinuiam parintii ca ma bat si ma urasc, mereu incercam sa le gasesc scuze zicand ca sunt stresati. Prin liceu m-am bagat cu un tip care parea la fel de batut de soarta ca mine, ar fi fost primul meu prieten si am crezut ca va fi o experienta inofensiva… Nu a fost asa, avea probleme erectile, fapt ce il frustra enorm, fapt ce mi-a provocat nenumarate complexe. Era violent dar mereu am trait cu convingerea ca omul se poate schimba in bine. Intr-un final mi-am primit papucii. Am regretat ca mi-am pierdut o bucata destul de buna din viata alaturi de un om care m-a inlaturat atat de usor. Partea si mai nasoala era ca in timp ce eram cu tipul violent, placeam un alt tip dar cum consider loialitatea ca fiind trasatura mea definitorie, am inlaturat orice gand referitor la tipul 2. Ma simteam ca o curva, simteam ca il insel cu inima pe tipul 2 chiar daca tipul violent ar fi fost cel dezavantajat in situatia asta. Nu a durat nicio zi si m-am cuplat cu tipul 2, despre care intre timp aflasem ca ma uraste si se considera barca mea de salvare. Tipul 2 a fost adevarata mea dragoste si niciodata nu l-am considerat altceva. Relatia decurgea ok dar intre timp au aparut altercatii. Mama lui era foarte rea si mereu ne strica planurile. Il supunea la treburi casnice planuite in asa fel incat sa il impiedice din a se vedea cu mine. Eu mereu il ajutam. Ajunsesem sa ma simt ca Cenusareasa. Plecam mai devreme de la scoala si pana ajungea el acasa, faceam paturile si spalam vasele. Ma simteam neapreciata total. Alte dati, cand scapam mai devreme decat el, stateam prin oras si asteptam pana scapa de la ore ca sa il iau din fata liceului. Cand a fost bolnav am venit din coltul celalalt al orasului ca sa ii aduc medicamente, cu toate ca mama lui era cu el acasa. Mereu vedea doar ce face el. Mereu interpreta gresit tot ce ii ziceam. La un momentdat mi-a luat o bijuterie care nu imi venea si i-am spus sa o duca inapoi sa isi primeasca banii sau sa o schimbe, mi-a interpretat mesajul complet gresit si pana si in ziua de azi se plange la actualele prietene ca eu eram de nemultumit. Se juca mult cu prietenii sai, chiar si cand eram la el. Eram ignorata. La un momentdat am ajuns sa ii cer sa o facem mai des pentru ca doar atunci simteam ca imi da atentie. Mereu incercam sa schimb lucrurile ca sa nu se plictiseasca de mine. Nu ma mai simteam fata. Pana si la inceput imi zicea ca sunt ‘ca un baiat’. Nu imi aprecia cadourile, ii desenasem un portret si nu l-a impresionat prea tare, cand eram in pat bolnava de pneumonie ii facusem un animalut micut din plush. Nu il impresionau nici chestiile hand made si nici cele cumparate. Ii luasem un inel pe care cred ca l-a si pierdut. La un momentdat am avut un deces in familie si am devenit depresiva/suicidala, devenisem extraordinar de trista si la un momentdat mi-a zis ca nu ii mai pasa ce se intampla cu relatia noastra pentru ca oricum sunt mereu trista. A inceput sa ma ignore si mai tare, nu ma mai suna, iesea cu prietenii si nu imi zicea si cand il confruntam se simtea de parca as fi fost hitlerul existentei lui si ca vreau sa il pun in lesa. El isi pierduse empatia pentru mine, de la depresie plangeam continu dar simtea ca eu as fi un fel de actor super priceput care vrea sa il manipuleze prin tactici de terorism emotional. Eu ca om am fost mereu ghinionista si bolnavicioasa si asta il enerva. Cu 2 saptamani inainte sa se desparta de mine ii comandasem un tricou cu trupa lui preferata sub semn de recunostiinta ca nu era violent ca fostul sau ca nu era curvar. Pana sa vina tricoul s-a despartit de mine. Am avut nenorocul sa am o criza fix cand s-a despartit de mine si iar a simtit ca il manipulez, criza asta cred ca l-a gonit de tot. Mi-a promis ca imi va fi prieten dar nu este. In momentul actual ma uraste si prietenii lui ma ameninta cu moartea dar nu prea prind amenintarile astea la oameni suicidali. De la despartire am ajuns insomniaca, nu pot sa dorm deloc insa am corpul destul de destept incat sa isi dea singur shut down cand are nevoie (atipesc pentru maxim o ora). Mi-e frica de oameni. Depresia mi s-a agravat si tot il iubesc. Mi-as fi dorit sa fi fost macar loc de buna ziua dar este imposibil. Ma uraste. Faza amuzanta era ca acasa aveam un stash secret cu bani stransi pentru el, voiam sa ii iau role sau bicicleta sau un joc. La facultate m-am dus pe un profil care nu imi placea extraordinar de mult dar care stiam ca mi-ar fi asigurat un job bine platit. Voiam sa il iau de langa mama lui si sa ii ofer o viata buna. Totusi sunt SATANA, sunt antagonistul propriei vieti. Acum ma barfeste la toata lumea exagerand unele aspecte. S-a bagat cu o tipa la putin timp dupa despartire. Daca m-as fi sinucis, nu ar fi asteptat nici macar 2 luni si si-ar fi ingropat madularul in alta. Sincer nu mai vad de ce traiesc. Depresia si bolile ma distrug. Singura chestie care ma mai face sa vreau sa continui existenta asta de cacat este faptul ca poate candva ne vom impaca. A fost, este si va fi dragostea vietii mele, il voi iubi pana la sfarsitul vietii mele. Acum am ramas cu un fel de sindrom post traumatic si de fiecare data cand ii vad fata incep sa plang. Poate daca as scapa de depresie nu m-ar mai ura.

13'380
8
comentarii

RahatCuOchi

Salut,

Am bifat toate categoriile pentru ca e vorba despre tot.

Am treizecisiceva de ani si maine va fi a n-a dimineata in care imi voi spune "la ce dracu m-am mai trezit azi?" Am ce lucra, nu-s somer (inca), colegii de la munca sunt super (colegele sunt si mai si), am si prieteni (sau cel putin asa imi place sa cred), lumea imi zice ca sunt de treaba, neamurile imi zic sa ma insor mai repede si cu toate astea ma simt de tot cacatul. Ma simt asa de multa vreme si starea se agraveaza din ce in ce mai mult.

Cand eram mai mic imi placea sa ma joc pe calculator. Atunci uitam de tot si eram cel mai fericit. Nu am fost gamer inrait. Aveam insa cateva jocuri care chiar imi placeau si le jucam. Oricum calculatorul nu ducea prea mult. Acum insa nu mai au nici un efect. Daca m-as apuca sa ma joc m-as apuca degeaba. Probabil m-am maturizat. Desi imi vine greu a crede asta pentru ca ma consider retard in comparatie cu ceilalti oameni de varsta mea. Mai mult de atat sunt altii mai batrani decat mine care se joaca si care chiar iau jocurile in serios. E altceva. E starea de toata jena care m-a apucat cu destul de mult timp in urma si care nu imi da pace decat abia dupa ce ma ia somnul. De asta imi zic aproape mereu ca mai bine nu ma mai trezeam.

Locuiesc singur. Stau cu chirie. N-as putea sa zic ca nu pot trai din cauza vreunei persoane anume. E drept ca, pe langa problemele pe care mi le fac, mai aflu si despre problemele anumitor persoane si care ma intorc pe dos. Mi se pare normal sa ma intoarca pe dos pentru ca datorita lor incep sa ma vad mai bine pe mine si nu imi place ce vad. Mai mult de atat ma scarbesc si mai mult de mine insumi.

Sunt singur, dupa cum ati si subinteles. Nu am prietena. Mi-ar placea sa am, insa la cat de gaunos ma simt pe dinauntru si la ce ganduri imi strabat capul, as prefera sa nu am. Am inceput sa fiu sceptic in ceea ce priveste femeile, in general. Sper sa nu devin misogin. Nu sunt misogin. Cred ca ma inteleg bine cu femeile si multe dintre ele imi plac. Am unele pe care chiar in momentul de fata incerc sa mi le scot din cap. Uneori imi spun ca fac bine ca le las in pace si ca nu incerc sa initiez vreun contact mai aparte cu ele. Atitudinea care o am nu are la ce sa le foloseasca. Partea buna e ca au deja pe cineva fiecare, deci sunt binemersi toate.

Am avut si eu o prietena. Cred. Da. Prietena se cheama. Acum ceva ani. Ne-am certat. Nu vreau sa dau detalii. In mod clar am avut vina mea si o perioada de timp am avut remuscari; pana cand am ajuns la concluzia ca nu aveam motive pentru remuscari. Fusesem "acuzat" ca voiam de la ea doar sex. Aproape doi ani am fost impreuna si de la inceput mi-a zis ca nu doreste sex pana abia dupa casatorie. Era virgina. Asa a zis. Din punctul meu de vedere era ok. Si eu eram. Aveam cred 24-25 ani. Asa ca nu inteleg de ce a ajuns la concluzia aceea. Oricum, ne-am certat din alt motiv. Chestia cu sexul doar mi-a pus capac la remuscari; am aflat-o dupa ce ne-am despartit. De fapt nici nu stiu de ce am mai adus-o in discutie pe tipa. Probabil ca sa arat ca am avut si eu prietena o data si nu am stat mereu singur cuc.

Da. Ziceam ca la 24-25 ani eram virgin. Asta nu-i nimic. Si acum sunt. "Virgin" in sensul ca nu am facut sex. Laba am facut si inca fac. Nu mi-e rusine sa o zic. Daca nu as fi facut, probabil va scriam din puscarie. Asa am auzit, ca astia care nu fac sex ajung dezaxati si cel mai probabil infunda puscaria la un moment dat. Inca nu am intrat nicaieri. Deci laba isi face efectul. Nu fac nici exces de hormoni ca deh… laba previne si asa ceva. Dar tot e naspa.

Ce ma tine din a face sex ? Pai in primul rand nu as vrea sa fac sex cu oricine. Nu sunt nici cel mai sexi mascul. Sa fie vreo 20 kile de dat jos. Probabil ar trebui sa imi schimb si freza si sa port camasi mai des. Insa ciudat e ca ma doare in p*** de lookul meu. Asta e ceva la care se poate lucra cu usurinta. Ceea ce ma roade cel mai tare la fizic e ca am p*** mica. La asta nu am ce face iar restul lookului paleste in fata dotarii slabe de care dispun. Si nu e de la grasime. O aveam mica inca de dinainte sa ma ingras. De cand am realizat asta am zis "ho asa ca nu-i de gluma". Si nu e. Adica mie unul nu imi vine sa rad. Cat de mica e atat de mult imi vine sa mi-o bag in viata. Dar chiar si asa degeaba mi-o bag ca oricum nu se simte. Sa fie asta motivul pentru care as dormi singura viata pe care o am ? Cred ca da.

Mai e un lucru care ma inspaimanta. Sunt oameni care mor in fiecare zi. De foame, de frig, de gloante, de tot ce te poti gandi. Oamenii mor iar eu nu pot trai linistit din cauza ca am p*** mica. Pai nu imi crapa obrazul de rusine ? Nici sa traiesc in durerea mea nu pot, caci sunt altii in situatii si mai dificile decat mine. Asta e cheama egoism. Inca un lucru pentru care sa imi fie rusine. Adica chiar asa, de ce as cauta pe cineva cu care sa traiesc avand in vedere cat de josnic sunt ? Mai bine spus: de ce cineva ar vrea sa traiasca cu mine avand in vedere cat de josnic si psihopat sunt ? Poate ar fi bine totusi sa traiesc cu impresia ca sunt un erou. Cand eram copil imi doream sa salvez lumea. Acum realizez ca o salvez in fiecare zi. Ma rog, hai nu pe toata lumea, poate doar femeile. De cine le salvez ? Cum de cine ? De mine, psihopatul obsedat sexual cu p*** mica. Cred ca as merita sa imi ridic propria statuie, nu ?

Respect tuturor,
RahatCuOchi

 1 2 3 4 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil