LoginVreau cont
 1 2 3 4 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil  

Intrebare:

Daca ai castiga 1 milion de dolari ai renunta la ce faci acum?

13'521
Nici un
comentariu

OptyckAndrei

Salut. Am si eu o viata de c***t

-Am 20 de ani si am tulburare bipolara si ADHD.

Din cauza depresiei cauzate de tulburarea bipolara sunt mereu obosit si somnoros. Medicamentele ma fac la fel. Nu pot tine un job din cauza inatentiei ( Deficit de atentie cu hiperactivitate = ADHD), din cauza unei leziuni in zona capului cu o catarama de fier in generala.

In scoala am fost batjocorit si am ramas cu trauma, nu am prieteni si nu pot tine o relatie interpersonala cu nimeni, ma vad drept un sociopat. Am lucrat o luna dar mi-a fost foarte greu,sunt la facultate anul I si vreau sa ma angajez dar am temeri din cauza asta, ca nu voi putea lucra, nu sunt puturos doar lipsit de vlaga si motivatie, desi ma chinuiesc si la sala mult. Am nenumarate probleme din cauza ADHD-ului fiind impulsiv si rastit si nu pot avea o viata sexuala normala. De fapt nici nu am pupat o fata in viata mea eci nu ar fi ceva neobisnuit. Vreau sa plec din tara cat mai repede, din cauza suferintei si a saraciei, si a lipsei de ajutor in viata mea, fiind jignit de propria mea mama, si sa dispar in lume ,mi sa urat de viata si vreau sa scap. Ma simt asfixiat si sugrumat de problema asta. Ma urasc dar sper ca dupa licenta sa scap undeva unde sa nu ma mai intorc. Am avut ganduri suicidale in trecut si stresul ma ucide, la fel si anxietatea. Multi cred ca sunt un egoist, puturos si bun de nimic, cand de fapt eu sufar in tacere si mi se fac glume proaste cateodata. Din cauza deficitului de atentie a trebuit sa schimb si facultatea, pierzand bursa si o parte din pensia alimentara si am pierdut si un an din viata mea degeaba. Macar de tratamentul m-ar fi ajutat mult, dar mai mult ma adoarme, nu sunt nebun, doar suferind. Macar de as avea cu cine vorbi cand sufar de depresie.

13'519
1
comentariu

Kevlar

Salut, am mai postat o data sub acelasi pseudonim, era vorba despre faptul ca incercasem in urma cu ceva ani sa dau la armata si m-au respins la vizita medicala, ei bine, acum, am dat din nou si am reusit sa trec peste prostia aia de vizita medicala cu analizele lor, m-am antrenat intens, sala, traseu, alergare.
Am fost la breaza am dat probele psihologicul care consta in doua teste: testul de inteligenta si testul de autocunoastere si probele sportive traseul si alergarea pe distanta de 2000 m sub 8 min si 20 sec pentru punctaj maxim.
Ei bine la sportiv am luat punctaje maxime iar la psihologic punctaj destul de bun, ca rezultat am fost printre primii, am avut punctaj mare, 15 si ceva.
Apoi am fost si la constanta sa dau probe pentru ca am optat pentru marina, le-am luat si acolo, imaginati-va o gramada de bani cheltuiti pe pregatire si deplasare, plus multe alte maruntisuri.
Acum cand s-a facut repartizarea am fost nerepartizat, cand m-am uitat pe tabel vad ca au fost repartizati multi cu punctaje mult mai mici decat mine si anume, 9, 10, 11, nu-mi venea sa cred.
Viata de cacat si societate de cacat. Tin sa mentionez ca stau cu bunicamea si imi doream foarte mult sa intru in armata ca sa scap de aici sa imi fac un rost, insa am primit o alta teapa marca Romania.
Acum trebuie iar sa ma angajez la patron ca sa ma frece pe un salariu de nimic si sa ma tina si peste program, m-am saturat, imi vine sa ma spanzur.
Armata era singura solutie sa scap din cacatul asta, nu am prietena, nu am prieteni, nu am pe nimeni si nimic, am doar un catel. VDC.

13'517
2
comentarii

kaneki

Revin ...a trecut ceva vreme de cand am postat pe aici :) . Viata mea e in contiuare de cacat:
-acum nu am prietena de 2 ani jumate
-nu am facut sex de 2 ani
-tata s-a imbolnavit grav (a fost in coma 3 zile, si 2 saptamani a sat prin spitale…dupa care alte 3 saptamani la pat acasa)
-eu am probleme mari cu politia din cauza unei minore cu care am fost acum 3 ani (am avut perchezitie diicot acasa..mi-au confiscat niste obiecte…printre care si laptopul pe care abia il cumparasem)..in fine, l-am recuperat…acum scriu de pe el.
-sunt pe cale sa-mi pierd locul de munca din cauza minorei cu care am fost acum 3 ani..pentru ca in curand o sa am cazierul patat de prostiaa aia pe care am facut-o cand eram mai tanar si nestiutor
-tata nu mai poate sa lucreze, asa ca mama o sa fie singura care aduce bani acasa in cazul in care eu imi pierd serviciul…si mare parte din bani..eu ii aduc..practic o sa stam 3 oameni pe un salariu minim pe economie daca-mi pierd locul de munca
-justitia in romania actioneaza foarte len (le-a luat aproape 3 ani sa ma traga pe mine la raspundere ca m-am culcat cu o minora) si acum imi distrug mie viata pe care cu greu am readus-o pe linia de plutire
Deci ...da sunt intr-o situatie delicata.
..........
Dar eu sunt optimist. Eu am invatat din propriile geseli, si consider ca o sa fie totul bine.
Inca n-am timp sa pun totul la punct…pentru ca lucrez aproape tot timpul in care nu dorm…dar o sa fie totul bine.
Am enumerat subpunctele de mai sus..ca sa intelegeti ca unii au probleme mai mari decat o dragoste neimpartasita sau alte bullshituri.Dar de o vreme au inceput sa se miste treburile mai bine.
Chiar zilele trecute am primit vestea ca tata e mai bine (eu locuiesc in alt oras fata de parinti..dupa cum am spus..locuiesc singur…cu chirie), si in plus mi-au marit si salariul. Seful meu stie de problema mea cu politia si ma ajuta cum poate(zile libere/ore suplimentare ca sa fac rost de bani)...parintii ma sustin..si o parte din rudele care stiu de problemele din familia mea..ne-au sustinut atat financiar cat si moral….tot ce mai imi ramane de facut este sa mimi gasesc pe cineva dupa ce se termina toata treaba asta cu politia, si sa-mi vad de viata.
Sunt bucuros ca familia este langa mine. Restul se rezolva in timp. Nu o sa intelegeti cat de importanta este sanatatea si libertatea pana nu ajungeti intr-o situatie asemanatoare cu a mea…

13'504
2
comentarii

Kazimira6

Buna ziua. Nu stiu cum sa încep dar eu ma gandesc doar la legale. Simt ca viata mea nu are rost fara ele dau fara alt drog iar eu si cu prietena mea , Simona vream sa ne spargem in fiecare zi pe Lucy. Credem ca viata nu are niciun rost pentru noi asa ca vream sa ne sinucidem. Deja ne am rezervat planul pe viitor si eu vreau sa mor de la o supradoza de xanax. Ma cert in fiecare zi cu parintii si mi s a luat de fetele lor se animale din canale. Credeti ca ma puteti ajuta?

13'499
3
comentarii

wsdf

1.70
15 ani
parinti de cacat, nu ma sustin deloc, cateodata as vrea sa mor, azi m-am taiat pe mana si am incercat sa ma spanzur * cringe, stiu, dar m-am saturat sa tin in mine*
in fiecare noapte plang
am o sora la fel de rea ca si parintii mei
nu am prieteni ( toti sunt serpi )
fumez
nu beau
nu trag legale
nu suport tradatorii, falsii, etc
duc lipsa de afectiune
ascult nimeni altu, kazi ploae, dragonu

13'494
5
comentarii

Anonimaaa

La liceu sunt batjocorită mai mereu, nu am prieteni deloc adica inainte mai aveam dar i-am pierdut pe toti si ma simt foarte singura si trista mereu ma gandesc la chesti triste de cateva ori chiar m am gandit la sinucidere si nici nu am cu cine vorbi despre ce simt nu mai pot simt ca nimeni nu ma intelege si ca nimanui nu ii pasa simt ca traiesc degeaba nici macar parinti mei nu imi acorda atentie deloc pentru ca sunt plecati mereu si chiar daca nu ar fi plecati nu si ar da seama ca am ceva .Incerc sa par ca nu ma afecteaza toata badjocora asta si ca sunt indiferenta dar nu e asa.Pe langa astea nu am deloc incredere in mine si urasc totul la mine de la aspect la comportament si gandire

13'495
3
comentarii

anonim97

Poi sa incepem cu inceputul:
-21 ani,nu am reusit sa termin decat liceul din cauza problemelor mele de natura mentala depresie,anxietate dupa aceea punem la socoteala problemele fizice am anemie si sunt subnutrit pentru varsta mea am avut de mic problema asta(50kg,1,73) cat un miel la taiere.
-nu am prieteni cu care sa vorbesc sau sa-mi vars oful si nici familia nu este prea intelegatoare cu mine avand in vedere ca am terminat o cura continua de la 18 ani cu antidepresive plus de asta nu am avut niciodata iubita din cauza problemelor mentionate mai sus
-m-am nascut intr-un oras foarte saracacios cu putine locuri de munca de aceea din cauza starii mele de sanatate nu prea mi-am gasit de munca mentionanad ca orasul nu are decat 6km patrati si unde gaseam trebuia un efort considerabil de aceea si moralul meu este la pamant pentru ca nu am reusit sa termin decat liceul nu mai am ce face in momentul asta sunt un ratat poate imi merit soarta.
-poate ca ma judec prea tare dar sunt foarte imatur pentru varsta mea poate si din cauza depresiei care ma sufoca zi de zi sunt constient ca trebuie sa fac ceva cu viata mea sa ma ridic cumva dar gandurile negre apar iarasi si dau cu moralul la pamant.
-din cauza problemelor mele scolare din timpul liceului imi adancea mai tare depresia gandidu-ma la bacul pe care nu am reusit sa-l iau din cauza problemelor mele si dificultatii de invatare mai ales la matematica un infern vazandu-ma fara niciun viitor fara nici o bucurie cel putin fata de mama care m-a crescut singura impreuna cu o sora mai mare cu 7 ani
-nu am pretentia la empatie sau intelegere este singurul loc unde ma pot descarca fara ca ceilalti sa stie oricum sunt si foarte slab de inger de aceea maica mea si sora mea sunt foarte speriate de mine sa nu fac vreun gest necugetat din pacate sau din fericire imi este frica sa ma sinucid iti trebuie curaj foarte mult iar mie imi este frica sa traiesc dapoi sa mor incheiend cu o gluma sinistra
-de mic am suferit atacuri de panica la scoala eram batut de invatatoare,colegi,cateodata si profesori dar eu acceptam pentru ca imi era frica sa spun acasa gandidu-ma ca o sa mananc mai multa bataie mai ales ca invatatoarea era si materialista nu ii invata decat pe cei instariti daca vroia sa imi explice ceva si nu intelegeam mancam bataie grup alo comanda oricum multi ar crede ca sunt intamplari rupte de realitate pentru mine sunt fapte petrecute si incheiate din scoala si copilarie
-tata dadea in maica mea la sarcina cu mine si m-am nascut prematur la 8 luni era un alcoolic notoriu o invinetea mereu pe maica mea iar pe sora-mea a pupato pe gura din fericire neajungand la….stiti voi treaba aia.
-nu am tinut legatura niciodata cu taica meu asta pentru ca el statea aprope de scoala dar refuza sa ma vada nu vroia ma ura pentru ca platea pensie alimentara a venit la liceu sa ma intrebe daca scapa de mine sau nu cu banii la 18 ani atata in rest cu el nu am vorbit niciodata pentru ca nu vroia dar sincer cu timpul am inceput sa-l urasc pentru faptul cand ii vedeam pe altii cu familii normale cu doi parinti.
-in prezent….astept doar o speranta vreau doar sa-mi gasesc ceva de munca si sa fiu un om macar demn daca nu extraordinar sunt cu moralul la pamant nu mai am nicio asteptare dar repet poate sunt doar un copil imatur si prost care nu a dat inca piept cu viata dura si grea din realitate.
-inca ceva in 5-8 aveam o profesoara de romana care ma maltrata tot timpul dadea in mine ma brusca tinea sa ma faca de ras de fata cu restul fiind si cea mai severa profa din scoala vroia perfomanta tin minte si acum la o ora mi-a dat cu dita cartea in cap degeaba eu scriam in banca
-am un singur prieten cu care nu prea mai vorbesc dar el cel putin si-a gasit un job cu liceul fiind o persoana solida si impunatoare si fara depresie….fata de mine el este mai diferit a facut si imprumut la banca 150 de mil pentru mine asta este curaj pur avand in vedere salariile din Romania dar ma rog….cel putin face ceva si nu este cretin ca si mine sau papa lapte si cum m-a vazut tot timpul fara un job el probabil nu s-a prins ca am o problema mi-a fost jena sa-i spun problemele de nivel psihic simt ca nu am cui sa ma descarc societatea nu place depresivii vrea oameni competenti, capabili ,maturi.Am sa inchei pentru ca simt deja ca am rezumat o parte importanta sau mai putin buna din viata mea:C’est la vie sau cu melodia asta pentru ca muzica mi-a ramas singurul remediu:
https://www.youtube.com/watch?v=2VVb1CvrTcI(Ombladon) sunt fan Parazitii no offence.Pace!

13'489
3
comentarii

Crybby

Am o VDC.Am 16 ani si mi-am inchis viata alaturi de un cioban de 25 de ani. Muncesc toata ziua ca sclava si nu aud un singur multumesc. Ba din contra. Sunt jignita la orice pas. Iert mereu,tac si inchit. Fumez ca sa ma mai linistesc dar nu ma lasa jegu asta sa mai fumez. Imi zice ca ii mananc banii dar eu nu mi-am mai cumparat un sutien de 2 ani. In trecut m-am taiat pe maini din cauza parintilor ,rudelor mele si a "iubitilor" pe care i-am avut. Acum sunt in stare sa imi tai gatul din cauza oamenilor din jurul meu.

13'485
4
comentarii

ajutor112

Salut tuturor ! Cred ca , cu totii am venit pt acelasi motiv aici ...pt a ne descarca . Sunt o persoana depresiva , nu am chef de viata si asta se cam intampla de 4 ani.Am insomnie , simt ca un venin imi curge prin vene in loc de sange ...doare.Nu stiu daca e mai rau la scoala ca acasa…imi pierd increderea in persoane si nu vorbesc cu nimeni despre ce mi se intampla.Inceec sa fiu zen sa ma simt bine ..poaye chiat sa visez si dupa ma trezesc la realitate.Cam asta este o zi din viata mea ...o saptamana ....un an….o infinitate…..VDC

13'476
5
comentarii

Hope.life

Este 6 dimineața .. oftez adânc si scriu pe google “ viața de cacat “ .
Asa am găsit acest site, am citit ceva rânduri si in majoritatea m-am regăsit.
Am senzația ca, fac parte dintr-un joc . Si jucătorul meu este un gamer prost, grăbit..
Prea multe probleme, prea putine bucurii. Prea multe dorințe si pofte , prea putini bani.
Oare, toate astea doar pentru ca am devenit adulți? Fiecare am visat la ceva mult mai frumos, si am ajuns la VDC.
Game over! Jucătorul meu, încearcă din nou, dar de data asta nu te mai grăbi , ramai la nivelul mic!

13'479
5
comentarii

Charles

27 de ani, fără prieteni, relații, virgin, stau cu mama și o bunică, fără job, mă chinui de ani de zile, iau niște pastile pentru minte, nu am ce îmi doresc, ...

13'466
2
comentarii

Benita_280202

Salut Vdc,  am 17 ani,  și am o viață de cacat. Nu mai am bani de majorate,  nu am prietenă,  m-am îngrășat,  nu am chef de viață,  nu știu diferența dintre "sa iasă/ sa iese",  o colega de clasa ma tot agresează,  îmi place dar nu mereu,  dacă m-ar agresa într-un loc mai retras.
M-am saturat de viață as vrea sa ma joc pe ps4 toată viața.

13'449
1
comentariu

saxofon

ce inseamna sa ai viata de cacat?
sa stai cu mana in cur si sa recuperezi materia pentru medicina in ultimele saptamani inainte de admitere.
de doua saptamani nu mai stiu de alcool decat din ce mai vad in cartea de grile. de jumatate de an ma dor ouale si citesc cu ciuda capitolul de reproducere. n-am mai auzit de lsd decat la capitolul droguri si medicamente. in loc sa-mi joc banii la pacanele ii dau pe manuale si alte porcarii care abis imi trebe. pe langa asta n-am mai dat o laba decenta de cand am terminat cu bacul si tot nu stiu snc-ul desi am ascultat toate cd-urile cu manele pe sistem nervos.

ASTA ABIA E VIATA DE CACAT.
NU FACETI CA MINE.

13'491
1
comentariu

azalea

M-am indragostit de un tip pe care-l vad la un curs o data pe saptamana sau de 2 ori,e cel mai cool tip ,toate femeile il vor,socializeaza cu ele…in fine…imi arunca si mie cateva priviri insistente,credeam ca ma place dar nu poate sa faca first move…nu stiu de ce..in fine.l-am gasit pe fbk..deoarece timpul a trecut cam 6 luni si nimic nu s-a intamplat,.....eram intr-o zi ca un freak pe fbk-ul lui si din greseala am apasat(era soare nu vedeam bn ecranul telefonului) am dat follow la profil,wow am innebunit de ciuda mai ales ca nimic nu s-a skimbat dupa asta,a doua zi am dat unfollow

Ce pot sa fac?Voi ce credeti?Se uita la mn dar nimic….este o chestie -sunt mai mare cu 10 ani decat el,poate m-a gasit pe google.Oricum doar pe el in vreau,este cel mai frumos,saten cu ochii verzi,e super.
Oricum nu am bani,nu sunt nici frumoasa nici urata,vreau doar sa vb cu el,sa ies la o cafea ,atat.Nu-mi fac vise.

13'483
4
comentarii

Kevlar

Salut, am postat pe site-ul asta acum aproximativ 6 ani, ei bine, nimic nu s-a schimbat, ba din contra, problemele vechi au devenit uriase plus multe altele noi care imi fac rocada.
Ma uit in oglinda si parca nu ma mai recunosc, ce mult m-am schimbat in negativ fata de cum eram, experientele negative repetate plus oamenii toxici cu care am avut mereu de a face m-au transformat intr-o persoana dura fara nici un sentiment pozitiv, nu mai pot sa empatizez cu nimeni si nu-mi vine sa cred ca am inceput sa simt o oarecare placere in sinea mea cand vad sau aud ca cineva sufera, trebuie sa ma prefac ca imi pare rau pentru acea persoana. Cred ca mi-am pierdut si credinta.
Societatea asta e formata din oameni care se vaita la tine din motive banale cum ar fi ca e prea cald afara, si se asteapta sa iti fie mila de ei, si tu cand esti intr-un necaz mare te trateaza cu indiferenta si te arunca la gunoi.
Tin minte cand in 2009 a murit unchiul meu cu care eram foarte apropiat, vorbeam zilnic, era un om super, o persoana de nota 20, avea 43 de ani. Eu eram foarte suparat din cauza asta, eram la liceu, iar colegii si profesorii in loc sa ma sustina moral, ma tratau cu indiferenta iar unii dintre profesori ma lau si la perpules, chiar cu cateva zile dupa ce murise unchimio un jegos de profesor mi-a dat 4 pentru ca nu ma prezentasem cu cateva zile inainte ca trebuia sa ma asculte si eu i-am explicat ca am fost la inmormantarea unchiului meu si m-a tratat ca pe ultima jigodie.
La servici angajatii sunt niste mancatori care abia asteapta sa te toarne la sefi, sefii sunt niste mielusei, isi bat joc de tine cat timp esti la servici pentru ca se ascund in spatele functiei, pe strada iti zice sarumana, asa e serviciul in Romania.
Tovarasi nu mai am pentru ca am renuntat la ei, erau influente negative si umblau in anturaje dubioase, nu cred ca are rost sa intru in detalii. Singurul cu care mai tin legatura e un tovaras din liceu dar nici cu el nu ma mai intalnesc pentru ca nu mai iese pe afara.
Cu familia nu ma inteleg si aici cred ca e o parte si vina mea, nu mai am rabdare cu ei ca sunt batrani si bat mult campii.
Am avut probleme mari cu bautura, pana de curand cand am reusit de unul singur sa ma las, nu am mai pus gura de 2 luni si ceva pe alcool. Cand ma apucam sa beau, beam de seara pana dimineata continuu. De tigari am reusit sa ma las acum 8 luni cu ajutorul lu maicamea, atunci m-am apucat si de sala si fac sala si in prezent, de cand nu mai beau fac mult mai serios sala.
Mi-ar place mult sa intru in armata dar m-au respins la vizita medicala la analize mai exact, am sindromul gylbert, care este inofensiv si nu imi pune in pericol sanatatea(gasiti pe net informatii) dar ei au standarde si standardele asa vor.
Au fost zile la rand in care ma gandeam cum sa ma sinucid fara sa mor chinuit, gen, un glont in cap, mai ales cand beam, atunci ma gandeam mereu.
O sa inchei cu un vers dintr-o melodie, ‘‘fiecare ramane prizonierul propriului destin’‘

13'477
2
comentarii

nustiunimic

Sunt Andrei! Am 18 ani si sunt din bucuresti.Incep direct scurt si la obiect,am bacul anul asta,fac meditatii la mate si info,fiind la mate info..Mama mea e schizofrenica din anul 2007,tatal meu in momentul asta e plecat in alta tara ca sa stranga bani pentru noi, el lucrand in constructii. Incerc sa invat cat mai mult posibili,dar mama incepe dintr o data sa vorbeasca despre tampeniile ei cu religia,si nu pot sa stau concentrat. Fratele meu merge la munca,si cand vine acasa incepe sa tipe ca de ce nu r asta in casa,si ca ce ai facut tu astazi ,ca iti pierzi viata degeaba,ca nu vei lua bacul..Numai suport asta..vreau sa termin odata cu scoala si sa plec in alt oras sa fac facultatea,pur si simplu numai vreau..mi s a acrot de tot ce poate da viata asta de cacat,stau si ma linistesc in muzica..tatal meu cu care vb in fiecare seara imi spune ca face sacrificii ca eu sa am meditatii si stiu ca asa e,si imi este sa nu il dezamagesc si sa nu pot intra la facultate..trebuie sa stau sa fac de mancare, ca mama poate face nimic,deabea ce a iesit azi din spital..stam intr o zona mai urata a bucurestiului plina de rromi,care stau seara tarziu in fata blocului cu manele si toate cele,trebuie sa ne mutam in august,dar numai suport,din clasa 1 stau asa,din a 8 a a trebuit sa stau sa na apuc de mancare,sa fac curat si cemai tine de casa..Numai suport,ce sa fac,ce ma sfatuiti..

13'474
8
comentarii

VDC 13'474

Deci de unde pula mea incep?
A da sa vedem,24 de ani, virgin, pula prieteni,pula prietena,pula loc de munca,sufar de depresie si anxietate,stau toata ziua in casa jucandu-ma jocuri video si uitandu-ma la filme porno pe net,nu am nici o motivatie,nu am incredere in mine,nu vorbesc cu nimeni,niciodata.
Prima si ultima data cand m-am indragostit (daca a te gandi tot timpul la cineva inseamna asta) a fost in liceu,eram in clasa a 12-a de o fata care era in a 10-a,bineinteles ca nici macar nu am zis buna asa de terminat eram,ea probabil nici nu stia ca exist.
Pentru aceasta viata minunata trebuie sa le multumesc ‘‘parintilor’’ care m-au tinut in lant cand am fost mic nu m-au lasat sa ma duc nicaieri,mi-au controlat viata,plus de asta mi-au urat de ‘‘bine’’ tot timpul din prost,retardat si bun de nimic nu m-au scos.
In ultimul timp am inceput sa ma gandesc din ce in ce mai mult la sinucidere,pare singura iesire din iadul asta.
https://www.youtube.com/watch?v=1OW9K84EbU4
https://www.youtube.com/watch?v=h0A1vs-ZWAE

13'470
5
comentarii

the.nameless

Am dat de site-ul ăsta din greșeală. Am citit destul de multe postări până să mă decid să scriu ceva, nu pentru că mi-ar fi rușine cu viața mea, ci pur și simplu nu mi s-a părut atât de interesanta sau la fel de nașpa că a altora, dar am zis că până la urmă nu am nimic de pierdut. Sunt destul de mica, am doar 17 ani și nu pretind să fi avut o adevărată poveste în spate, ci mai mult o dramă adolescentină.
Până în școala gimnazială viața mea a fost destul de banală și fericită, singurul moment mai marcant fiind moartea unchiului meu. De mica nu am fost un copil foarte sociabil și am fost fata aia de care se râdea mereu și care tăcea. Am fost mutată din clasa a Va la o altă școală mai aproape de casă și de la început am fost foarte speriata că va trebui să îmi fac prieteni noi și la vârsta aia eram destul de afectată de vorbele celorlalți copii. Desigur că nu am fost deloc primită cu brațele deschise pentru că eram o ciudată care nu spunea nimic, și de la asta s-a ajuns la înjurături, am fost și lovita, toate acele lucruri afectându-mi destul de mult încredea în mine. Cam așa s-au desfășurat acei 4 ani, eram batjocorită zilnic și am început să mă refugiez in calculator. Am inceput să mă joc, să cunosc oameni care nu mă judecau pentru cum arăt sau pentru că nu sunt sociabilă și în sfârșit mă simțeam integrată intr-un grup. Între timp începuseră certurile zilnice ale părinților mei și problemele cu banii. Majoritatea certurilor erau ba din cauza banilor, ba din cauza bătrânei cu care stăm și în ziua de azi, ba din cauza mea pentru că începusem să iau note destul de mici datorită orelor petrecute în fața calculatorului. Am luat o notă decentă la examenul din clasa a VIIIa și am intrat la un liceu destul de bun. Între timp mă și îngrășasem și mă simțeam destul de complexată din punctul asta de vedere, dar am intrat la liceu și primul an a fost destul de bun. Am avut să am o clasă complet diferită față de cealaltă, am întâlnit persoane care ascultau același gen de muzica pe care o ascultam și eu, oameni care m-au înțeles și care au văzut ceva în mine. Totul a fost bine și frumos până a murit stra-matusa mea, femeia care m-a crescut o mare parte din copilărie și care m-a iubit ca pe propria sa fiică, ea neavând copii. A fost destul de dureros, mai ales că nu am putut ajunge la înmormântarea ei. Tot în perioada aceea părinții mei iar au început să se certe, din ce în ce mai mult. Am inceput sa mă refugiez in muzică, care era singura modalitate de a nu-i mai asculta. Tata începuse să bea destul de mult, să vină târziu acasă, uneori bătut și astfel porneau iar certuri și au fost multe nopți în care nu am apucat să dorm, dar nu spuneam nimănui. Mergeam la școală și mă prefăceam că totul e bine. Încet, încet părinții mei se depărtau tot mai mult și mama începuse să își petreacă destul de mult timp pe telefon. Nu mi-am permis să o întreb ce face sau să mă uit în telefonul ei. Prin vara anului trecut începuse să lipsească nopți la rând, spunându-ne că doarme la o prietenă. Nu a părut ceva deranjant până când acest lucru a început să se repete tot mai des. Tata începuse să bănuiască că și-a găsit un alt bărbat, dar mie mi s-a părut foarte urât ca poate crede așa ceva și îmi amintesc că i-am vorbit destul de urât atunci. A continuat să bea și începusem să mă tem că se va ajunge la violență în timpul certurilor. Până la urmă mama a recunoscut, cu o nonșalanță ieșită din comun, că da, și-a găsit pe altcineva și că are de gând să divorțeze. Am fost puțin spus dezamăgită pentru că mama de când eram mică a reprezentat un exemplu pentru mine și mereu mi-am dorit să fiu ca ea, deșteaptă, frumoasă și elegantă. A început să lipsească cate o săptămână, iar tata era tot mai nervos și se neglija, bea și nu mânca. Până intr-o seară, nu mâncase nimic de aproape 2 zile și băuse foarte mult. I s-a făcut foarte rău și pur și simplu țipa "Mor, nu mai pot, vreau să mor!". M-am speriat foarte rău, am inceput sa plâng și o tot sunam pe mama dar nu răspundea. Am mers la un vecin care a încercat să îl liniștească, dar în zadar, așa că a sunat la salvare. După acel incident tata nu a mai băut o lunga perioada de timp, s-a terminat și divorțul cu toate audierile, și chiar dacă îmi era dor de mama, care între timp plecase de tot, a urmat o perioada destul de liniștită. Însă, pe la începutul verii tata a început iar să bea mult și de ceva timp vine aproape zilnic beat acasă și ba e nervos, lovește sau sparge chestii și înjură, ba plânge și cel mai nașpa e că niciodată nu vorbește cu mine și a început să se comporte destul de nașpa, să îmi vorbească destul de urât, dar îl înțeleg intr-o oarecare măsură și încerc, cât îmi permite, să îl ajut.

13'463
2
comentarii

ramona21

Pai,cum sa incep,am descoperit acest site din intamplare ...am decis sa va zic si voua povestea vietii mele,poate asa o sa ma mai descarc.

Viata mea a fost banala pana la varsta de 11 ani.Familie,scoala ,totul e normal.Pot sa va zic ca la varsta aceea eram matura ,chiar daca varsta spunea altceva.In prezent am 13 ani.Aproape 14.Cum spuneam ,totul era ok,insa intr-o zi de duminica mama primi un telefon de la matusa ei care ii spuse ca la vazut pe tatal meu cu alta femeie.Deci a izbucnit un mare scandal..nu recunostea,nici in ziua de azi nu recunoaste,tata s-a mutat la fratele sau cateva zile apoi si-a cumparat apartament.Eu nu paream a fi afectata,chiar ii spuneam mamei sa divorteze de el,insa in timp imi era dor de el ..mentionez ca ieseam cu el 1-2 pe saptamana.Mama incepuse sa vorbeasca pe Facebook cu un barbat.O sa-l numim Bill :)). Bill statea in Germania.Nu voi da si numele orasului.A vorbit in jur de 3 luni cam asa.A ramas ca vom pleca si noi acolo(eu si mama).Apoi Bill a venit in Romania .Ne intelegeam foarte bine.Totul bune si frumoase.A stat o saptamana.Mi-a placut de el .Era ok plus ca imi doream sa plec din tara mult.Am luat procura de la tata,mai greu dar am putut.Am plecat in Germania cu mama ,Bill si unchiul meu.Eram foarte entuziasmata si fericita .Am dus o viata buna acolo.Se mai certau ei dar na..Dupa un timp aflu o veste bomba.Sunt adoptata.Eu as cam vrea sa-mi caut parintii biologici dar mi-e teama de reactia familiei.Chiar sunt curioasa de unde ma trag..plus ca Bill a spus ca el a avut o aventura in satul in care eu ma.m nascut cu o femeie inalta bruneta,descrierea mea.Revenind.Deci prima data nu am reactionat in niciun fel.Eram socata ,si acum sunt.Eram foarte atasata de viata mea de acolo,aveam prieteni ,aveam 2 prieteni buni,o fata de 14 ani si un baiat de 15 ani.Ma intelegeam de minune cu ei si profesorii si scoala erau excelenti.De nota 100..
Pana la urma totul a luat capat.Am plecat inapoi in Romania cu mama .Mentionez ca unchiul meu a plecat mai repede decat noi cu 3 luni.Deci mama s-a despartit de Bill si am plecat in Romania .Nu eram deloc fericita.Aceeasi scoala,aceasi colegi nesuferiti,iar acelasi stres si tot.Plang noaptea si plangeam mereu ...ma simt nefericita ..Acum mama e in Italia la o ruda si planuieste sa sa intoarca in tara de tot in vara.Sau s.ar putea duce in alta tara,cum ar fi Germania dar singura.Poate as mai avea o sansa.Nu stiu ce sa mai zic.Acum ma intalnesc din nou cu tatal adoptiv si am aflat de curand ca sotia lui e insarcinata cu o fetita.Mda..mentionez ca el nu stie ca eu stiu ca sunt adoptata.
Totul e asa complicat ...ma simt trista mereu ..
Asta e povestea vietii mele.am vrut sa ma descarc mai mult ...acum va las pe voi sa votati..

13'469
5
comentarii

kaneki

Eu nu am o viata de cacat…eu sunt de cacat. Nu-mi place absolut nimic, nu ma ditreaza nimic, nu ma simt niciodata bine, nu ma simt fericit indiferent de ce as face, am ajuns sa ma complac in situatia asta, desi stiu ca am o problema.
Am doar 2 decenii si ma simt ca la 90 de ani…plictisit si incapabil sa simt o urma de bunadispozitie sau un gram de fericire reala. Muncesc mult, locuiesc singur, nici macar animal de companie nu am..nu suport sa stea cineva cu mine in aceeasi camera mai mult de cateva ore…sunt irascibil si frustrat din multe puncte de vedere, sunt fumator profesionist si bautor de cafea inrait, uneori ma simt singur, dar imi trece dupa 10 min si realizes ca nu ma deranjeaza sa fiu singur, sunt bipolar, am inceput sa ma ingras, sunt cam urat..asta ma enerveaza, nu am incredere in mine dar nici dobitoc dinala de nu scoate capul din pamant nu sunt, nu am mai avut o relatie de 1 an..nu ma simt capabil convietuiesc cu o alta persoana. Deci ..da

 1 2 3 4 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil