LoginVreau cont
Primele  < 4 5 6 7 8 9 10 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil  

Intrebare:

Daca ai castiga 1 milion de dolari ai renunta la ce faci acum?

13'230
4
comentarii

VDC24

Salut. Nu as vrea sa spun ca cineva ar fi vinovat(a) de viata mea sau sa dau vina pe parinti/societate/fete etc. Vdc mi-am facut-o singur cu persoana mea de cicat. As vrea sa fiu cit se poate de scurt. Am 18 ani, sunt slabut, nu ma consider urit si niciodata nu m-am complexat de fizicul meu. Am avut o viziune frumoasa asupra vietii, chiar si daca am am crescut doar cu mama. Tatal ne-a parasit cind aveam doar 4 ani. Am avut multe scopuri in viata, le si mai am, dar mi se par imposibile. Nu am considerat niciodata sinuciderea ca o metoda de a scapa, ba din contra am considerat-o de o lasitate, de aia mereu am luptat, am cistigat batalii, dar razboiul l-am pierdut.
  Totul s-a inceput dupa absolvirea gimnaziului. Am pasit increzut pe treptele liceului si pot sa spun ca la inceput imi reusea bine… pina nu am intilnit-o pe ea. De fapt, nu am observat-o prin liceu si nici nu prea aveam interes la fete, puneam accent pe cariera personala, viata de succes. Ea mi-a scris, am inceput sa comunicam, pina m-am indragostit lulea. Ea a fost si este unica persoana pe care am iubit-o vreodata. Si chiar daca multi vor spune "ce fel de dragoste la 18 ani", vreau sa-mi explice cineva de ce o visez in fiecare noapte si nu imi iese din cap nici macar pentru o minuta. Nu am mai apucat sa mai iesim, mi-a spus ca mai bine ar fi sa raminem prieteni. In fine, am lasat-o balta, imi spuneam ca sunt un milion de fete, insa m-am inselat. Am incercat o relatie care a durat un an cu o alta fata, pe care am parasit-o din motivul ca nu o iubeam deloc. Gindul mereu imi zbura doar la ea. Am lasat balta invatatura, m-am apucat de timpeniile alea de jocuri video, m-am apucat sa fumez si inca m-ai fumez, am stricat toate relatiile cu mama, sarmana de ea, cit efort si dragoste a depus in mine. Am hotarit intr-a 11-a sa ma mut in paralela cu profil umanistic, unde invata si ea, caci nu faceam fata matematicii. Deci am iubit-o trei ani la rind si inca o mai iubesc acum. Dupa cite am aflat din toate relatiile pe care le-a incercat, nu i-a reusit niciuna. Nu a fost motiv ca sa ma bucur pentru suferinta ei, ba chiar m-a durut mai tare. Acum stau si din pricina depresiei profunde pe care am inhatat-o primesc tot felul de prostii, pastile, perfuzii… Nu am nici o sansa sa ma recuperez in 2 luni si sa trec BAC-ul fara sa fi invatat toti acesti trei ani. Regret de faptul ca am savirsit atitea timpenii care m-au distrus. Acum recent am inceput sa vorbim iarasi si o vedeam cum se uita furis la mine. A stralucit o raza de speranta, eram gata sa rastorn si muntii pentru ea. Insa am si aflat de la ea personal ca tinjeste dupa altul care a parasit-o. Am consolat-o, i-am daruit dragoste si atentie insa ea a luat aceasta dragoste si a calcat-o in picoare ignorindu-ma. Problema e ca nu m-ai pot rezista aceste 2 luni de scoala vazind-o in fiecare zi , si sunt convins ca nu sustin examenele din motivul prostiei mele. Acum vreau doar sa plec la munca, departe, sa nu m-ai vad pe nimeni si sa incep o alta viata. Va rog daca m-a puteti ajuta cu un sfat. Sorry de gramatica, incerc sa m-a perfectionez.

13'237
2
comentarii

Shifty

Am fost intr-o excursie si am petrecut mult timp cu o colega si a inceput sa imi placa mult. Ne intelegem bine dar nu e vreun mod in care am putea fi impreuna, deoarece mi se pare ciudat sa ii spun asa ceva, sa stric prietenia si chiar daca ar accepta mi se pare prea ciudat sa fiu impreuna cu ea chiar daca "visez" la noi in aproape toate modurile romantice posibile, si daca nu era de ajuns e si mai inalta ca mine(5 cm). Este desteapta(nu la fel de desteapta ca mie), frumoasa, simpatica, de gasca tare chiar daca nu e foarte sociabila(nu e genul de fata care sa barfeasca numai ca sa nu se plictiseasca) si imi place la nebunie de ea. Avem glumele noastre si radem mai mereu. Eu sunt average-looking guy, poate putin peste medie dar de aproape sunt mai urat(freckled guy here) cu forma atletica(dar fara patratele si tot rahatu asta) si cu un cur ca a lui David Beckham. Nu e o viata de cacat dar am vrut sa impartasesc asta cu voi. Cu totii avem momente urate si ne ingreuneaza viata monotona, asta e. O zi buna tuturor!

13'231
4
comentarii

om_serios

Salut ! Citind unele posturi mi.am dat seama ca nu sunt singurul distrus ( psihic / social ) .
De cateva zile am fost anuntat ca analizele mele au descoperit o malformatie la nivelul organelor genitale , doctorul spunandu.mi ca sufar concavitate penisulara. Am 20 de ani , n.am avut niciodata o prietena.. cele mai multe fete pe care le.am indragit mi.au transmis discretul lor refuz sau scarba imensa care se simte si de asemenea doare.. Financiar castig 2 euro pe zi din pariuri , pentru ca e singurul lucru pe care.l pot face in timp ce invat. De 2 ani urmez dreptul , si timpul meu liber nu.mi permite un posibil part-time job. De obicei aleg sa nu ma plang in locuri publice , dar , profitand de anonimatul acesta as putea sa ma descarc un pic. As vrea sincer o prietena . Imi doresc ca cineva sa ma placa din clasa a 7 a dar toate mi.au reprosat ca sunt prea urat ca ele sa iasa cu mine. Plang noaptea in pat cand ma gandesc , am excese de nervozitate urmate de inecarea amarului in alcool. Life is not fair.. Pe langa asta nici parintii nu ma suporta. Mi.au spus de n ori ca sunt o rusine pentru ei si ca nciodata n.o sa pot face cu viata mea. Sincer nu mai vreau sa traiesc , dar ma gandesc la ei cand imi vin in minte planuri de sinucidere.. #vdc..

13'234
7
comentarii

rompintita

Hei. Eu nu am chiar o viata de cacat dar sper sa ma simt mai bine dupa ce ma descarc aici. Sunt fata si am 18 ani. Cea mai mare frica a mea e sa nu raman singura in viitor. Pana acum am avut doar o relatie dar s-a dovedit a nu simti ce trebuie ca sa functioneze. Toate prietenele mele schimba prietenii la fiecare saptamana pe cand eu nu am mai avut o relatie de 7 luni… Nu sunt urata,dar se pare ca nici indeajuns de frumoasa pentru a ma placea cineva. Mda..nu e chiar o viata de cacat dar presimt ca asa o sa fie,plus alte probleme mai mici pe langa. I will survive,sper.

13'224
7
comentarii

Hellokitty728

Ies cu un baiat de o saptamana si ne pupam mereu, chiar si la suc si de fata cu unii prieteni, dar partea proasta este ca nu am avut nici o discutie cum ca am fi impreuna. Nu stiu ce sa cred si cum sa aflu daca este iubitul meu, fara sa-l intreb, pentru ca imi este rusine.

13'211
9
comentarii

Shifty

Am aproximativ 18 ani, sunt un ateu virgin, sarac, nu prea aratos si toate-mi merg prost. Asta seintampla din totdeauna dar nu am postat pentru ca ma comformasem, pana cand viata mea a devenit de cacat tare de tot. Aseara am fost la o petrecere si am baut, am fumat(nu sunt fumator) si m-am distrat mai toata noaptea. Am dansat cu de fata care-mi place vals si totul era perfect pana cand s-a terminat melodia si ea a iesit afara cu un coleg si au facut sex, lucru care mi-a stricat toata buna dispozitie. Toate astea de ziua mea de nume, nu ca ar avea vreo importanta. don’t forget, don’t forgive

13'201
1
comentariu

ultimulinger

Buna vdc e ca am 21 ani nu am casa nu am parinti care sa ma iubeasca nu am pe nimeni ca despre fete nici nu vb . Am 5 clase dincauA lui tata care el mi.a stricat viata si pe amea si pe aa mamei. Acum lucrez in cipru pe un salariu d cct d 450 euro si speranta mea e ca poate va rasari soare pe strada mea desi sunt sigur ca se va itampla dar traiesc cu speranta ca doar ea moare ultima.

13'225
9
comentarii

Suflet_pierdut

Bună seara! Sper că aveți un weekend frumos sau cel puțin unul mai frumos ca al meu.

Nu vreau să vă fur mult din timpul prețios. Ar trebui să învăț în momentul acesta, dar după cum puteți ghici, îmi zboară gandurile la altceva. Îmi pare rău să văd atâtea persoane aici cu atât de multe probleme. Aș vrea să vă încurajez și să vă spun că totul va fi bine, dar nu pot. Nu cred că o să fie ceva bine pe pământul ăsta.

Să trec la subiect. Prima mea problemă ar fi evident sanatatea. Din pacate, sufar de o boala incurabila care mă va bantui pana la sfarsitul vietii. Mă macină in fiecare zi lucrul asta. Stiu ca nu pot sa ma vindec si incerc din rasputeri sa o tin sub control, toata ziua sunt la doctori si in spitale, dar degeaba. Mama mea are aceeasi boala si vad cum incet, incet o distruge si defapt a distrus-o. Mi-e teama sa o mai las singura acasa ca nu cumva cand ma intorc sa nu o mai gasesc in viata. Uneori ma intreb daca asta se mai numeste viata, sa fii tanar, dar bolnav, sa nu poti face ce vrei tu si cand vrei, sa nu poti sa mananci orice, sa nu poti face prea mult efort ca ti-o ia inima razna etc.

Problema numarul doi si cea care vad ca distruge multe suflete, ‘‘minunata’’ dragoste. Dupa doua relatii in care am fost data la o parte, aruncata la gunoi as zice, nu mai voiam sa vad pe nimeni. Mi-am pierdut complet increderea in oameni. A trecut totusi timpul si am reusit sa intalnesc pe altcineva. N-am vrut sa ma pripesc si am luat-o usor. Am fost cat se poate de sincera cu baiatul respectiv si am incercat sa ma comport cat mai frumos, sa nu gresesc cu ceva. Simteam ca va fi ceva de durata, ceva frumos sau cel putin asa pornisem amandoi pe calea asta. Insa cum ce e frumos, repede trece, s-a stricat si scurta asta relatie. Am fost din nou parasita si probabil inselata. Nu inteleg cu ce am gresit si ce l-a facut sa reactioneze asa. Asta s-a intamplat ieri, vineri 13. Ma simt oribil acum si imi vine sa ma urc pe pereti vazand ca toata lumea (inclusiv el) se distreaza, au pe cineva alaturi si numai eu stau ca o idioata intre 4 pereti sa invat. De ce nu poate sa iasa soarele si pe strada mea odata?

Si ultima problema : studiile. Toata lumea (familia si prietenii) se asteapta ca dupa studii sa am un job cu mii de euro si eventual sa ii finantez apoi. Isi imagineaza ca daca ai studiat in strainatate, esti cel mai tare si ai lumea la picioare. Nu am facut decat sa invat si iar sa invat mereu. Nu mai pot! M-am saturat sa fiu un trofeu! Nici nu stiu daca o sa fac vreodata bani din ceea ce am studiat eu. Toata lumea ma descurajeaza in momentul asta, imi spune ca meseria asta va fi prost platita. VDC! De ce mai fac studii atunci si invat ca o nebuna?

Seară bună și mulțumesc celor care au citit postarea mea! Carpe diem!

13'210
5
comentarii

Windofchange

Salut, am 16 ani. Tatal meu a murit cand aveam 9 ani, iar de vreo 4 traiesc cu mama (care are scleroza) si cu iubitul ei, un nebun cu inceput de alzheimer, care preia controlul asupra vietii mele din toate punctele de vedere, incepand cu muzica pe care o ascult, felul in care ma imbrac/arat/ma port, prietenii cu care imi petrec timpul si activitatile pe care le practic. Fiind impulsiv, ma loveste adesea din punct de vedere psihic, dar si fizic. Mama nu reactioneaza deoarece relatia ei cu el are la baza materialismul, viata pe care nu ar putea sa mi-o ofere fara banii lui. Nu considera ca siguranta si linistea noastra e mai importanta decat hainele pe care reusim sa ni le cumparam ( el se poarta mizerabil si cu ea ). Nu am camera mea sau spatiul meu personal. Nu ma pot dezvolta din nici un punct de vedere cat timp stau acasa, neavand liniste. Psihologii la care m-a trimis maica-mea fara stirea iubitului ei m-au declarat: bipolara, pasiv-agresiva, anxioasa, impulsiva, prea critica, prea timida; pe scurt, judec prea mult lumea din jur. Nu primesc sustinere din partea nimanui: bunica din partea tatalui, singura femeie normala din familie a murit acum 3 ani de ziua mea, bunica din partea mamei are si ea alzheimer la randul ei, traieste pe alta planeta si nu se poate discuta cu ea, sotul ei, alcoolic, a murit acum 5 ani, fratele din partea tatalui meu nu stie de existenta mea. Am atacuri de panica frecvent si ma simt atat fizic, cat si psihic foarte, foarte rau in permanenta. Ma simt captiva intr-un cerc inchis, din care nu voi putea sa ies nici macar in momentul in care voi intra la facultate, iubitul mamei sustinand ca eu nu le voi parasi casa, cu atat mai mult nu voi parasi orasul.

13'208
2
comentarii

jeo

buna ma numesc joe si ma bucur ca va-m gasit. am vrut sa scriu vdc pe google si iata ce a iesit. felicitari celui care a avut ideea 1000.dp.nu le am cu scrisu nu stiu sa scriu cu, cu . cu ? nu vroiam sa intreb decat un lucru foarte ffffff important ? ce valoare are viata unui om cu adevarat fie el fata fie baiat ,fie tu fie eu? nu este o intrebare de baraj nici de a discuta asa chiesti tresti, ci o intrebare care descopera fericirea absoluta bucuria si dorinta de a trai a iubi si a ii face si pe alti fericiti in jurul tau .va dau 7 zile sa aflati raspunsul corect si chiar daca nu il stiti raspunsul va rog dati tot ce este mai bun din voi parerea voastra conteaza la sfarsit vom trage concluzia care este adevaratul raspun adevarata rezolvare a aceste lumi bolnave si dornice dupa bucuria vieti dupa fericirea dupa extaz dupa visul de a fi sau a deveni cineva va doresc succes si va garantez ca veti ramane uimit cand veti afla pretul vostru corect al tau si al meu cat valoram cu adevarat chiar daca in fata unora valoram cateodata putin mai mult decat un scuipat sau o viata de (RAHAT)...JO

13'199
Nici un
comentariu

msid

SAlut! Am o VDC pt ca am aproape 18 ani, am un prieten de tot cacatul, ca viata mea de altfel. NU am idee dc scriu aici dar mi s-a parut amuzant. si cam atat.Sunt la informatica, urasc informatica, asta imi face viata de cacat , viATAde diaree, nimic nu e mai rau decat sa faci diaree, deci e destul de rau. scz pt caps, apas aiurea pe butoane ca ma inec in lacrimi pt ca am stat 2h in baie si wc-urile erau si murdare si mai eram si 3 fete si a trebuit sa stau cu nasul pe acolo. YOLO

13'197
7
comentarii

aleexrigorr

bai am o alta problema. sunt absolut mort dupa cea mai buna prietena. pupici pe buze si d-astea am o tona, dar la un moment dat i-am zis ca imi place de ea. nu asa sec bineinteles, dar nu mi-a zis nimic. acum pur si simplu continua sa imi zica de unu altu si o doare undeva. vreau sa o uit, chiar vreau. dar nu pot. nu stiu ce sa fac…mereu ma gandesc ca m-a apuc de sport si plm ca fac patratele…aiurea ,nu fac nimic. nu vreau sa ma schimb pentru ea fiindca stiu ca daca ma schimb pentru ea voi fi in stare (in cazul absurd al unei relatii) sa ma gandesc la ce am facut eu pentru ea , ea nefacand nimic pt mine. ce sa fac?

13'191
4
comentarii

catmaimultcacat

Am 30 si de ani si urasc romancele cu pasiune. Nu de azi de ieri ci de cand aveam 14 ani. Le consider pe toate niste c*rve interesate doar de boschetari fara bani si fara creier. Sunt pline de fitze si nu inteleg ce motive au, mai frumoase ca nordicele/rusoaicele nu sunt, creier sa faca bani nu au peste salariul minim pe economie, in final un mare rahat cu apa sa te imbeti degeaba si cu multe multe fitze ca sa ajungi sa il mananci.
Urasc viata asta.

13'207
1
comentariu

Anonymus24

Salut tuturor. Sunt un student de 24 de ani din Bucuresti si,observand ca multe dintre persoanele care posteaza aici au povesti similare cu ale mele, m-am decis sa postez si eu despre ‘viata’ mea. Inca de cand eram in liceu aveam mari probleme in a ma integra intr-un grup, nu pentru faptul ca nu as fi fost sociabil, ci pentru ca eram privit ca un intrus, ca un paria in orice grup as fi incercat sa ma impretenesc. De obicei, eu eram tinta glumelor proaste si a batjocurii. Plecam dintr-un grup, dadeam in altul si tot acelasi deznodamant rezulta. Toti ma sunau sa ma invite in oras si eu, avand doar alternativa statului in casa singur, acceptam sa ies , desi stiam ca ei ma cheama doar sa rada de mine.
Terminand liceul in orasul natal si plecand la Bucuresti, m-am decis sa rup toate legaturile cu persoanele respective. Dar, aici am descoperit ca foarte greu ma mai pot integra intr-un grup, toate persoanele pe care le intalneam, desi le consideram prieteni, erau mai mult cunostinte care socializau cu mine doar ocazional sau la nevoie. Am observat ca fiecare persoana avea un cerc de prieteni vechi, lucru normal de altfel. Astfel , am ajuns in prezent sa am doar doi-trei prieteni cu care vorbesc relativ des, ma vad relativ rar si care imi dau senzatia ca sunt mai degraba cunostinte pentru mine. Acest lucru imi da o puternica stare de singuratate, o stare cu care , groaznic, am inceput sa ma obisnuiesc. 90% din timpul meu il petrec acasa, pe consola sau pe laptop. Atunci cand o persoana ma intreaba de ce nu ies caut scuze sau mint, rusinat de situatia mea, lucru care ma afecteaza psihologic intrucat tot timpul am incercat sa tin o aparenta de normalitate desi sunt foarte anormal.
In ceea ce priveste cealalta mare problema a mea

13'205
4
comentarii

ultimulinger

Buna la toata lumea. Si eu sunt k voi. Am crescut fara parinti de la 11 ani deoarece tata e un alcoolist in serie. Am 21 de ani acum am un servici in cipru acceptabil. Dar nu am o jumatate care sa umple paharul gol. Din punctul meu de vedere sunt urat desi nu mi.a sp nimeni asta pana acum. Ma distrus complet singuratatea si si mor de ciuda cand vaad pe toti paduchiosii cu niste fete de mai mare dragul si ei na.re un covrig in burta si le chinuie si uneori le si bate. Pe cand sunt multi cu i inima mare care ar vrea din tot sufletul sa aiba una pe care s.o iubeask. Asta e. Poate ca am fost blestemati sa traim asa fafa nici un scop. Ma ganfesc k era nemaipomenit knd eram mic. Aveam buzunarul gol si sufletul plin de fericire acum sunt mare am buzunarul plin si sufletul gol. La dracum ma urasc pe mine singur si mereu ma intreb dc a dat d.zeu prea multa fericire la unii si la altii deloc cand outea sa ne dea cate putin la fiecare. Dar traim cu speranta si ne amagim ca intr.o buna zi vom fi fericiti desi suntem siguri ca nu se intampla. Traim cu jegul ala de impresie k niciodata nu e prea tarziu si cand spui asta intodeauna prea devreme pt ca niciodata nui prea tarziu sa.ti apara mereu. Cacat.

13'206
5
comentarii

LWGM

Sunt baiat si am 16 ani. In scoala generala mi-a placut mult de o fata si am ajuns sa o iubesc, dar ea nu ma iubea pe mine si ma tot intrebam cum e posibil sa iubesti pe cineva fara ca acea persoana sa te iubeasca inapoi, ma intrebam daca o iubesc indeajuns…ea i-am spus ca o plac intr-un mod patetic si ea a spus ca vrea sa fim doar prieteni. De atunci nu am mai vorbit fata in fata, o data la 3 luni ii mai dadeam mesaj si o intrebam ce mai face dar conversatia nu dura mult. De 3 ani numai la ea ma gandesc si as vrea sa pot sa ma indragostesc de alticneva dar nu pot, singura persoana la care ajung sa ma gandesc seara inainte sa ma culc este ea. Din cauza Ask.fm am ajuns un stalker care ii citeste intrebarile si ii pune altele doar ca sa simt ca comunic cu ea. Am intrat la un liceu jalnic si nu ma inteleg bine cu colectivul de acolo. Parintii mei nu castiga mult, mama e menajera si tata lucreaza la instalatii, castiga indeajuns pentru mancare si meditatii, imi place sa studiez, dar ma gandesc cu tristete ca o sa ajung un nimeni in viata. Uneori simt ca nu am un rost pe lumea asta si ca sunt doar de "umplutura". Parintii mei sunt crestini ortodocsi, eu am fost crescut si dus la biserica de mic si am impresia ca din cauza asta nu comunic bine cu alti oameni si nu am avut sansa sa ma distrez ca alti oameni. Pana acum nu am avut prietena si nu prevad ca o sa am in viitorul apropiat. Probabil ca povestea mea nu suna asa de trista dar pentru mine este groaznic si imi vine sa plang de fiecare data cand ma gandesc la situatia mea, ma simt pierdut si fara rost, macar daca ar merita toate astea pentru ceva mai bun dupa moarte dar nici cu credinta nu stau bine…

13'204
4
comentarii

zizou

M-am lamurit,ea este un fenomen care chiar are ceva special..aparte..unic.Despre ce vorbesc? Atractia pe care o simti instant cand ea sta intinsa langa tine ,simti cum pulsul o ia razna…prin cap iti trec toate perversiunile sexuale posibile si imposibil pe care ai vrea sa le transformi instant in realitate doar ca sa se simta EA bine , dar aici nu e vorba numai de ea,te simti bine chiar si tu, cel care te dedici femeii de langa tine,te simti mandru pentru ca ai reusit sa o faci sa se simta satisfacuta irefutabil in cearceafurile tale,o victorie ca nici alta,cu alte cuvinte o victorie dupa care ea te va tine minte si vei fi acolo intotdeauna cu acel statut de invingator.Dar sa revenim la lamurirea mea…aseara m-am convins ca sunt doua tipuri de femei pe lumea asta,cele care te fac sa le doresti si cele care nu stiu cum sa te faca sa le doresti.Ce are una si nu are alta?Pai in primul rand femeia care te face sa o doresti stie cum sa joace pozitia de femeie sensuala.Cum?E de ajuns sa iti sopteasca la ureche numele tau intr-un mod in care ti se zbarleste toata pielea de pe tine,si atunci, in momentul ala stii ce trebuie sa faci,trebuie sa fii una cu ea sa ii oferi placerea absoluta si asta doar pt ca a stiut ce si cum sa o spuna.Si acum femeia care nu stie cum sa te bage in acest joc pasional al sexului,ea stie una si buna..trebuie sa se dezbrace sa se aseze drept si mai departe tu ..barbatul..trebuie sa iti faci damblaua..un fel de laba dar la alt nivel..scurt..placut..dar zero pasiune.

Poate ca nu m-am exprimat chiar academic sau corect din toate punctele de vedere dar m-am exprimat asa cum am simtit in momentul cand am scris asta,sper sa intelegeti ideea acestei mici povesti iar tu,femeia care nu stii cum sa faci un barbat sa te doreasca, sper din tot sufletul sa citesti asta si sa iei aminte ca fara pasiunea si senzualitatea ta in momentul actului sexual nu va iesi nimic..va fi ceva sec,fara semnificatie,ceva ce nu vei tine minte oricat de bine dotat si de macho ar fi barbatul de langa tine.

13'203
7
comentarii

azazelazel

Citind mai multe articole de pe acest site,observ ca nu sunt singura cu probleme.Si totusi,simt nevoia sa aud niste sfaturi,pentru ca fara sa realizez am alingat din jurul meu toate acele persoane cu care as fi putut discuta absolut orice.Povestea mea nu stiu cand a inceput,probabil odata cu "prima dragoste".Insa pe aceea am depasit-o cu mult timp in urma…Acum ma aflu intr-un impas din care simt ca nu am scapare.De 3 ani ma aflu intr-o relatie .Si din pacate totul a devenit o rutina pe care o urasc.Am ramas fara sentimente si am inceput sa caut sprijin in afara relatiei(si aici nu fac referire la inselat ,ci la faptul ca am incercat sa ascult pareri ale unor barbati putin mai trecuti prin viata,cu care am purtat discutii si doar atat).Nu ma simt bine in aceasta relatie,si chiar recent am pus cartile pe fata si i-am spus partenerului meu tot ce ma apasa,i-am explicat ca nu mai simt nimic pentru el,dar,spre disperarea mea el nu a inteles nimic,continua sa spere ca intr-o dimineata ma voi trezi si totul va reveni la normal.Locum impreuna,singuri.Dupa toata discutia avuta,el a avut o reactie la care nu ma asteptam: nu se putea opri din plans,am vazut ca acest om ar sufeeri enorm in lipsa mea .Totusi,nu e corect sa raman cu cineva doar din mila.Nu vad nici o iesire din aceasta relatie…nu am nimic cu el in comun,nu imi vad viitorul alaturi de el ,si totusi inca ma aflu aici,in aceasta relatie.Pur si simplu nu imi dau seama cum sa procedez…

13'198
2
comentarii

John_Silver

Salut VDC. Azi am descoperit acest site si vreau sa imi impartasesc si eu situatia :)) Poate ca o sa ma criticati dar ma doare la banana…asta simt si asta zic. Deci am 20 de ani, sunt la facultate la Suceava. Am inceput ca un baiat timid pana am ajuns la facultate (Iasi—apoi m-am transferat). Acolo m-am "destrabalat" sa zic asa: droguri, alcool, fete, cluburi, bani fututi zi de zi. Pe deasupra invatam..luam bursa de merit. Insa dupa ce m-am despartit de prietena mea si am inceput sa umblu din floare in floare a inceput viata asta de cacat. Nu pot pune suflet in nici un fel de "relatie". Stau cu fetele 3-4 saptamani maxim apoi dispar ca magaru in ceata. Stiu ca e de cacat ceea ce fac dar nu ma pot abtine. Nu sunt super frumos, nu am nici bani, insa stiu sa ma distrez si ma pricep la vorbe si stiu sa fac o fata sa se simta special.
Revenind la problema mea: de ce plm nu pot sa am rabdare cu fetele? Daca au picat la chestiile pe care le zic, le dispare farmecul si plec la alta :( Nu pot pune suflet in relatie. Nu ma pot atasa. Nici macar nu imi pasa daca ele sufera. As vrea sa imi pese, poate ar afecta modul in care gandesc, insa nu pot. Cea mai mare temere a mea e ca o sa continui sa fac cacatul asta pana cand o sa ajung singur-singurel si nu o sa ma mai vrea nici una :(

13'194
5
comentarii

sufletranit

buna… chiar nu stiu cum sa incep…eu am varsta de 18 ani si am o fetita de 9 luni…povestea me incepe cand aveam varsta de 15 ani a tunci am cunoscut un baiat , nu imi placea de el dar stateam cu el ca sa nu fiu singura, mamaia mea ma crescut inmpreuna cu nasu meu finbca mama sa despartit de tata atunci cand eu aveam 8 ani mama sa recasatorit cu un barbat mai tanar dect ea cu 14 ani si a plecat in strainatate pe mine mau lasat .. si dincauza lor pentru ca nu au fost langa mine mam simtit singura si am hotart sa ma marit cu baiatu accela si dupa ce lam cunoscut la 5 luni de zile mam culcat cu el iam dovedit ca am fost domnisoara si iam zis ca a cum sa nu ma lase el avea varsta de 17 ani la 2 luni dupa ce mam culcat cu el ... am fugit de acasa cu el la el acasa pe undeva pe la tara nu ma deranjat faptul ca nu avea conditi de loc tot ce a contat a fost ca mam intors acas ca mau chemat si miau acceptat relatia dupa 2 luni de zile in care am stat la el acasa a inceput sa ma bata si ma batea zi de zi ramasesem in sarcinat am pierdut 2 gemeni dupa un an mam mutat la amine acas cu el si aici accelasi lucru ma batea am vrut sa ma despart de atatea ori da ei dar nasu meu mia interzis a spus ca daca ma despart de el ma da afara si eu nu aveam unde sa ma duc in fine dupa 2 ani de cand eram inpreuna am ramas dinou insarcinata din cauz la bataile din timpul sarcini am nascut prematur.. pe fica mea am avut multe probleme in timpu sarcini si dupa ce am nascuto el ma batut sr intorsese mama acasa si intro seara cand ploua afar mama auzind ca ma bate incontinoare de la ora 10 seara pana pe la 2 noapte a venit si la dat afara a dormit in masina lu nasu meu a doua zi a plecat si timp de 6 luni nu la intresat de copil daca are lapte pemparsi nimic dupa 6 luni sa intors din caura lu nasu si eu nu il mai iubesc nu vreau sa mai fiu cu el ca si asa nu ma ajuta cu nimic ca munceste pentru el, el sa aiba bani de mancare tigari bautura….dar nu am ce sa fac findca nasu meu si cu mamaia mea ma obliga sa fiu cu el si plus de asta de cateva saptamni iar a inceput sa ma bata sa ma jigneasca…asta da vbc….mam saturat a cum chiar la momentu asta nu avem bani sa ii lom lapte la fata si mai davreme ma si batut dincauza ca vreau sa adopt un puiut de catelusi pentru fata mea pe care o iubesc enorm si pentru ea as fi in stare sa fac orice chiar sa stau sa fiu batut chiar daca mam saturat…. credeti ca ma puteti ajuta cu vrun sfat? va pupic si o seara buna

Primele  < 4 5 6 7 8 9 10 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil