LoginVreau cont
 < 1 2 3 4 5 6 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil  

Intrebare:

Daca ai castiga 1 milion de dolari ai renunta la ce faci acum?

13'401
8
comentarii

VDC 13'401

Seara buna! Luati-va o punga cu popcorn si un ceiut pentru ca ce urmeaza o sa dureze ceva…

Am o VDC… mai VDC de atat ar fi fost daca eram somalez. Am stat o perioada buna de vreme cu un tip care ma ura de dinainte sa se bage cu mine deoarece se simtea barca de salvare pentru o fosta relatie de a mea. Nu fusese deloc acest caz pentru ca eu il iubeam pe el de dinainte sa se desparta de mine fostul meu prieten, fata de care ma simteam ca o curva chiar daca relatia aia efectiv nu mai era de luni bune ceva normal. Orice ii ziceam interpreta gresit. Cand eram la el acasa ma ignora complet ca sa se joace cu prietenii lui LOL. Orice faceam ramanea neapreciat. Uneori il asteptam prin oras mai multe ore si dupa ma duceam dupa el la liceu sa il iau si sa mergem la el acasa unde urma sa stau si sa ma uit la el cum se joaca si ma ignora. Alte ori ma duceam la el acasa si faceam patul si spalam vasele pana sa vina el. Am facut pe Cenusareasa la el in casa pentru ca ma-sa e o inepta. Am dezvoltat nenumarate complexe datorita lui pentru ca de la inceput imi zicea ca sunt ‘ca un baiat’. Nu putea sa imi faca un compliment nici daca viata lui ar fi depins de asta.
La un momentdat mi-a decedat o ruda, fapt ce a amplificat VDC-ul trait pana atunci si nu neaparat din cauza tipului in cauza (violenta in familie, viol si alte cacaturi care mi-au mancat sufletul si el stia de ele). Cand am devenit depresiva a luat-o pe ulei rau tipul si a inceput sa il desguste faptul ca plangeam cand imi zicea cacaturi insuportabile cum ar fi ca nu ii mai pasa de ce se intampla cu relatia pentru ca oricum sunt mereu trista. Afirma ca nu poate sa poarte o discutie cu mine pentru ca plangeam, cred si eu ca plang cand imi zici cacaturi triste. Altadata mi-a zis ca se gendeste random la tipe cand face laba si s-a enervat ca nu poate fi sincer cu mine ca ma intristez.

Aveam un plan de viitor, m-am dus la o facultate grea care stiam ca o sa imi ofere un job bine platit ca sa il pot intretine, sa ii pot oferi orice si sa il iau efectiv de langa maica-sa care era nebuna. I-am oferit nenumarate cadouri pe care nu le-a apreciat, facute si manual dar si cumparate. Cand eram bolnava de pneumonie, hoit in pat i-am cusut un animalut de plush dar normal ca nu l-a impresionat ce am facut. In schimb invoca vesnic ‘pretentiile’ mele prin nemuritorul argument ca el mi-a daruit candva un inel care nu imi venea si i-am zis sa il duca inapoi PENTRU CA NU IMI VENEA SI IN MOMENTUL ALA EU IL VEDEAM CA STATEA MAI PROST CU BANII. O singura data am fost rea cu el intentionat cand mi-a luat ceva si asta pentru ca m-a chinuit rau in ziua aia, m-a tinut pe strazi toata ziua in timp ce pe mine ma durea nasol piciorul si il rugasem in nenumarate randuri sa ne intoarcem acasa. I-am adus medicamente din partea cealalta a orasului cand ma-sa era cu el acasa si zacea cu pizda in sus. Mergeam uneori cu el la biserica, cu toate ca sunt agnostica. De Paste eram mega bolnava si abia ma mai puteam tine pe picioare si voiam sa nu mai merg la biserica dar ma-sa a zis ‘Asta e, Maricica o sa suporte’ si el tot nu a apreciat. Pe la sfarsit incepuse sa ma ignore cu o nesimtire astronomica, nu mai raspundea la telefon, la mesaje, imi zicea ca nu are chef sa ieasa afara dar aflam mai incolo ca a fost in x loc cu Gigel.

Devenise rece ca pula unui mort si simteam ca nimic nu il mai tine langa mine decat sexul (care a fost o experienta destul de traumatizanta deoarece durea ca naiba) asa ca m-am prefacut ca sunt ceva nimfomana doar pentru ca in timp ce o faceam simteam ca imi poate da atentie. Practic il futeam ca sa observe ca exist si sa ma bage in seama. Ca sa il fac sa nu se plictiseasca de mine, m-am vopsit, am venit cu propuneri tampite de a face sex in locuri tampite si etc. Inainte sa imi dea papucii ii facusem comanda pe net pentru ceva chestie pe care si-o dorea de mai demult, sub semn de apreciere ca macar nu e curvar sau violent fizic cu mine si ca accepta un om de cacat ca mine cu toate problemele pamantului si psihice si fizice (cu raceli ciudate,boli de inima,oase rupte si ghinion cretin) dar pana sa vina pachetul s-a despartit de mine. Am strans ceva bani (vreo 3 milioane) pentru el cu gandul sa ii iau o bicla sau un joc si inca mai am stashul asta de bani.

Credea ca folosesc plansul pe post de tehnica de manipulare si terorism emotional cand eu in realitate eram depresiva ca pula si doar aveam nevoie de o imbratisare si o mangaiere pe cap. A contribuit si tipul destul la VDC-ul meu, eram depresiva si suicidala si el a fost picatura care a umplut paharul pana la refuz. De cand mi-am luat papucii nu mai pot sa dorm deloc, stau n zile la rand treaza si imi iau cu black out la facultate sau in alte locuri pentru cateva minute. Uneori am halucinatii si auzenii, which spooks the hell out of me dar m-am documentat si am aflat ca e de la nedormit. Anxietatea a atins cote maxime si mi-e frica de oameni in general. Simt ca psihicul mi se duce nasol pe pula si incurand voi ajunge intr-un azil. Dupa toata asta am ramas cu un fel de PTSD si de fiecare data cand ii vad fata ma bufneste plansul.
Simt ca omul de care m-am indragostit nu mai exista, era un om atat de bun, atat atat de bun. Acum prietenii lui retardati ma ameninta ca ma vor bate pana imi va iesi creierul pe nas. Omul ma vorbeste de rau la modul hardcore si ce zice nu e nici macar adevarat, partea cea mai trista e ca el crede ce zice, in tartacuta lui lucrurile s-au intamplat asa cum le expune acum iar eu sunt un fel de hitler/satana a existentei lui. Acum e un curvar si jumatate si eu curat dupa el fara ca el sa stie sau daca stie probabil iar a interpretat gresit.

Partea cea mai trista din VDC-ul asta e ca tipul e iubirea vietii mele, era perfect pentru mine, retardismul lui era in sinergie cu retardismul meu. Ne certam, era nasol dar si ce bine era cand eram chill amandoi si glumeam…. Il iubesc si il voi iubi pana la sfarsitul existentei asteia pentru ca sunt un retardat sentimental si loial. Cam iubirea asta e ceea ce ma mai constrange din a nu ma arunca de pe pod. Dau vina pe Marquez pentru perceptiile mele asupra dragostei eterne.

Recunosc ca e greu sa traiesti cu un om atat de distrus psihic ca mine si il apreciez ca a reusit sa reziste atata, sper doar ca intr-o zi sa imi treaca depresiile si sa ne impacam. Simt ca faptul ca eram tampita depresiva il deranja cel mai tare pentru ca si el avea problemele lui si probabil nu le putea duce si pe ale mele. Incet incet lucrez la asta si sunt sigura ca o sa imi reuseasca, cel putin partea cu tratarea bolilor psihice ca am prieteni psihologi. Sper ca intr-o zi sa fiu omul care ii aduce fericire si nu cel care il triggeruieste.

Multumesc ca ati citit tot cacatul asta. Astept critici/sfaturi/orice.

13'355
3
comentarii

Sirbu

Buna!! Acum 5 min.eram disperata nu intodeauna e Asa cum vrem noi si nu totu e perfect , e acea perioada in care vrei sa lasi toate balta. Dar am citit Putin de aici si am inteles, nu viata e de c. Noi sintem de c. Niste oameni lipsiti de vointe ssi plingaciosi. Ne plingem la lucruri mici si prostesti de ceia de ce nu ese bine din simplu motif ca nii. Lene sa incercam inca o data sau de mii de ori, ca me temem sa esit din casa si nu vrem sa recunoastem ca problema e in noi.

13'402
41
comentarii

VDC 13'402

Eu am 26 de ani si simt ca viata mea e terminata…. Sunt o persoana care pe langa tradare a suferit mitocanie, marlanie si dispret pe fata si pot spune ca am ajuns sa-mi urasc si parintii pentru ca m-au nascut. Am iubit invatatura si singurul prieten pe care l-am avut provenea dintr-o familie bogata. Ne cunosteam de mici, am fost la aceeasi scoala, acelasi liceu si am aflat prea tarziu in clasa a XII-a ca eram doar a doua roata la caruta dupa ce si-a batut joc de mine cu o tiganca nenorocita si mi-au ras in fata amandoi in timp ce eu abia imi stapaneam plansul (era colega de clasa cu mine) ca sa fiu o doamna. El dorea nevasta medic,iar eu ma pregatisem pentru facultatea asta cu sufletul curat, dornic de a ajuta oameni (si ea la fel, nu!!!!). Mi-au distrus impreuna munca de o viata. A incercat sa ma determine sa ma culc cu tatal lui sa-mi plateasca "DATORIA DE SUFLET" Am fost un an la medicina dupa ce ne-am despartit bineinteles,unde a pus niste oameni josnici sa incerce sa ma violeze si era cat pe ce (eu fiind virgina… si din familie saraca). Am renuntat…. Am terminat in depresie cronica literele, nu am loc de munca, ai mei nu au pile si relatii, Iar el e fericit cu o prostituata medicala (alta), ea si-a luat un tigan nasol plin de bani, si rad pe la spate de mine ca nu am nimic. Toti fostii colegi pe care I-am ajutat fiind cea mai buna din clasa ma ocolesc fiindca nu mai au ce jefui dupa mine. Sunt bolnava de boala supararii (hipotiroida cronica), iar asta mi-a afectat inteligenta uimitoare pe care o aveam inainte si sunt o obosita in grija parintilor. spuneti-mi daca nu e de plans.
1. tatal si bunicul meu le-au parasit pe mama si bunica mea pentru alte femei mai "cinstite"; 2. fostii mei colegi si el se afiseaza pe facebook tot timpul cu fericirea lor deplina si banii pe care ii au; 3. nu se mai uita nici un baiat la mine din vina lor, a minciunilor, mizeriilor si mitocaniilor; ma urau ca nu eram curva si invatam bine; 4. n-am fost lasata nici sa termin literele in pace prin telefoane anonime si hartuieli din partea lor "binevoitorii"; 5. cand am avut nevoie de ajutor au fugit de mine ca iepurii, cand tatal lui a murit (dupa ce am renuntat la medicina, de bine mult ce a facut) s-au strans toti cu bani si mi-au cerut inclusiv mie atunci. I-am dat de gura mamei, dar pe mine nu m-au chemat nici la inmormantare macar. (N-am fost colega cu ei, nu-I asa - 4 ani de zile) 6. De mica n-am avut prieteni si m-au urat toti. Am avut si eu vise, dar de fiecare data am fost tarata in noroi si umilita de toti. Nu sunt buna decat de aruncat la gunoi dupa ce am fost folosita. Crede-ma stiu sentimentul. As vrea mai mult de la viata dar nu mai am puterea si energia necesare. Am 80 de ani mental la 26 de ani. Credeti-ma stiu ce e neputinta si mila de sine.

13'393
9
comentarii

Suflet_pierdut

VDC că iubesc aceeasi persoana de 8 ani si pe el nu l-a interesat vreodata de mine. Nici nu am cuvinte sa exprim toata durerea pe care mi-a provocat-o si toata umilinta : m-a parasit, m-a inselat, nu m-a apreciat niciodata. Ar fi meritat cateva gloante in cap, dar in schimb e cat se poate de fericit cu alta. Nu stiu ce sa mai fac ca sa-l uit! Nu sunt obsedata, nu sunt nebuna, dar pur si simplu nu am reusit sa-l uit si undeva in adancul sufletului meu, mai am speranta ca intr-o zi se va schimba si vom fi impreuna, dar cred ca asta nu se va intampla nici in vise. Anul asta s-au facut 4 ani de cand nu l-am mai vazut sau vorbit cu el. Am sters tot ce avea legatura cu el si le-am interzis tuturor sa imi vorbeasca despre el. Mi-am impus sa nu il mai contactez vreodata si sa nu ma mai uit pe nici o retea de socializare la pozele lui. Am avut chiar si alte relatii (toate s-au terminat prost si eu tot nefericita am fost). DEGEABA! In vara asta ne-am intalnit intamplator si nu-mi venea sa cred, tremuram toata. Ma rugam sa nu ma vada si sa nu vorbeasca cu mine, dar ghinion, m-a vazut si fix la mine a venit. Am stat de vorba o noapte intreaga in care mi-a spus cat de rau ii pare pentru ce mi-a facut, ca el s-a schimbat si ca vina mea a fost (da, VINA mea) ca eram prea buna pentru el, prea finuta si eleganta si el nu avea ce sa-mi ofere…De cand calitatile au devenit defecte? Ma bucur doar ca in sfarsit i-am zis tot ce aveam pe suflet si tot ce cred despre el si ce mi-a facut. A ramas uimit sa auda toate astea de la mine si pe deasupra sa fiu si dura cu el (nu l-am lasat sa se atinga de mine si i-am dat si doua palme). Mi-a furat insa un sarut pe obraz cand am plecat, dar doar atat. M-am abtinut atat de mult sa nu-l iau in brate si sa-l sarut, mi-a fost asa dor de el, dar nu merita, nu merita nici macar sa mai vorbesc cu el. Din cauza lui, am renuntat la baiatul cu care eram atunci. Mi-a dat lumea peste cap din nou, am plans ca tampita o zi intreaga dupa revederea aia si nici acum nu mi-am revenit. Am vrut sa ii scriu de o mie de ori sa ne revedem, desi stiu ca are relatie, dar doar voiam sa il vad, nimic mai mult, sa ma uit la el, dar n-am facut-o…Nu stiu ce ma mai tine legata de el, ce vraji mi-a facut de nu il pot uita. As da orice sa nu-l fi cunoscut! Cred ca va trebui sa traiesc cu durerea asta pentru tot restul vietii, ca nu pot fi cu el, ca nu am fost ceea ce si-a dorit, ca nu mi-a dat o sansa sa fiu fericita cu el..
Vă dau un sfat sincer, oameni buni, nu va indragostiti niciodata!

13'361
7
comentarii

bobo_tristul

Draga VDC ma cheama Cristi Pipan , sunt din Bucuresti si momentan stau cu ai mei int-o garsoniera din berceni.
Caut cumatra de 5 ani , dar nu gasesc . La liceu nu ma baga nimeni in seama si acasa parintii ma neglijeaza, nu stiu ce sa fac ?
prietenii mei se drogheaza si nu vreau sa oi fac si eu , am vazut cum se comporta si nu as vrea sa ajung acolo .
vreau sa ma o viata normala , va rog ajutati-ma !!

13'347
7
comentarii

suflet.pustiu

Viata mea este cel mai mare cacat,cel mai urat lucru care se putea intampla,e ca si cum Dumnezeu si-ar bate joc de mine consatant. Sunt un barbat de 42 de ani foarte bogat cu o familie pe care nu demult o consideram frumoasa,pana cand am aflat ca Viorel,fiul meu nu este al meu ci al prietenului meu cel mai bun.Nici nevasta mea nici Aurel,prietenul meu cel mai bun, nu stiu ca am aflat asta.Cred ca astea sunt ultimele cuvinte din viata mea probabil zilele astea veti auzi de mine la canal D pentru ca imi voi lua acest cacat de cadou divin numit VIATA. Urasc tot ce exista.

                                                    Semnat un suflet torturat care a plecat prea devreme

13'396
3
comentarii

Magna

buna seara!scriu acest post deoarece consider ca am cea mai de cacat viata…..acu ceva timp,11 luni sa fiu mai precisa am cunoscut un baiat,atunci mi se parea ca intr.o poveste vorbea si se comporta frumos,nu ne lipsea nimic,insa cu parcurgerea timpului,lucrurile s,au schmimbat drastic…..baiatul care credeam odata ca e dulce,visator,un baiat de care ma jur o fata nu s,ar plictisi in viata ei,un baiat plin de viata,destept si frumos s.a dovedit a fii altceva….s,a dovedit a fii foarte lacom,foarte zgarcit,foamea dupa bani…..odata cu astea s.a dovedit a fii si foarte violent,posesiv,gelos si toate asociate cu acest tip de gen…..sincer la inceput,cand a venit prima palma am crezut ca poate sunt eu de vina,am lasat capu in jos si l.am crezut ptr cuvintele care mi le.a spus ca de obicei poate vi se pare rasuflata:‘Promit,ca nu o mai fac!"dar a urmat si a doua si a treia si tot mai multe scandaluri pe tema banilor si asa mai departe,mereu aceleasi promisiuni mereu am fost naiva si l.am crezut…..tin sa specific ca el la inceput pe langa ce am mentionat mai sus,omul era foarte damaged dupa urma drogurilor…..i.am fost alaturi de el si am incercat din rasputeri sa.l ajut,am fost de multe ori partasa la crizele lui de paranoia..si i.am fost alaturi,nu am plecat nici macar o secunda….acuma dupa ce a trecut de faza asta,primesc eu in schimb treburile astea…blamata mereu ca mereu imi caut de…..,mereu invinovatita de niste lucruri pe care nici prin cap nu.mi trec,sincer il iubesc foarte mult si sunt constienta ca eu,ca fata i.am indurat destule si nu i.am cerut nimic in schimb decat rabdare si dragoste…..si in adancul sufletului meu am crezut ca se va schimba si ca va vedea in final .....dar nu…...mereu scandal pe tema banilor….sincer eu lucrez acuma,si unde lucrez trebuie sa fiu mereu zambitoare,mereu binedispusa,mereu luminata la fata si nu pot fface acest lucru din cauza lui…..deoarece nu exista zii in care sa nu.mi reproseze ceva,ma zbat si ma strofoc din rasputeri sa pot castiga si eu ceva mai substantial ca sa…......sincer la scrierea acestor cuvinte am razbugnit in plans….....mai este o saptamana pana la ziua mea….si el in momentul de fata m.a amenintat ca daca nu ii dau o suma de bani pe data de 12 ma va arunca in strada si ca pana atunci sa ma descurc singura de mancare si tigari,asta dupa ce am contribuit cu tot ce aveam pe mine la absolut orice…...ca nu sa numai zic ca printr.o poveste asemanantoare am trecut si acum doi ani tot cu un baiat care nu a stiut sa faca decat sa ma foloseasca si a rezultat cu parul cazut din cap din cauza stresului si a nervilor si grijilor…...stiu ca e vina si ca trebuit sa plec,dar totodata sufletul meu care acuma e rupt si facut bucatele si striga dup ajutor,printre siroaiele de lacrimi de pe obraz,am zs ca se poate schimba si ca o sa fie frumos…......dar nimic,tiind sa cred ca traim intr.o lume in care dragostea numai exista deloc si ca numai are rost sa te lupti ptr ceva,ptr ce?sa faci bine si sa primesti rau?eh dupa toate fazele astea tiind sa cred ca si eu am inceput sa fiu dmged,vorbesc singura oe strada,mereu incruntata,mereu numai ganduri nasoale si aiurea…..am sufletul atat de chinuit si atat de batjocorit ca sincera sa fiu imi doresc decat sa inchid ochii si sa nu ii mai deschid deloc si sa visez o pajiste verde atata tot…......

13'388
29
comentarii

Ciudat357

Salut am 20 de ani si am o VDC din urmatoarele motive:
1.Sunt foarte timid,nu sunt deloc comunicativ(lumea spune ca nu prea vorbesc),sunt considerat un ciudat de toata lumea.
2.Nu am niciun prieten si nu am avut niciodata o iubita,din cauza faptului ca sunt timid,tacut si nu am curaj sa intru cu nimeni in vorba.
3.Am avut servici si m-au dat afara din cauza ca sunt prea timid,nu vorbeam cu nimeni,faceam tot timpul greseli la locul de munca nu ma descurcam nici la cele mai usoare lucruri,si toti spuneau ca sunt prea moale,si chiar daca mi-as gasi alt loc de munca mi-e frica sa nu ma dea afara si de acolo fix din cauza acestor motive.
4.Nici nu stiu ce mi-ar placea sa lucrez,nu stiu nici ce sa caut de munca si chiar daca mi-as gasi cred ca nu m-as descurca nici acolo si nici colegii nu m-ar suporta cum s-a intamplat unde am lucrat si inainte.
Tin sa mentionez ca nu stiu cum as putea sa ma schimb,sunt foarte pesimist si nu stiu daca se poate schimba ceva.

13'387
4
comentarii

AurelianoBuendia

Salutare, am fost prins timp de un an si 7 luni intr- o relatie disfunctionala cu o tipa ce parea sa aiba drept unic scop in viata distrugerea fiintei mele.

Ne-am cuplat in primavara lui 2015 dupa ce se despartise de prietenul ei,eu fiind un fel de a treia roata in acest triunghi. Initial situatia a mers binisor dar incetul cu incetul, s-a impus drept o mareata zeitate. Asa am ajuns sa ma plimb dupa ea la pregatiri, sa o conduc acasa dupa scoala, drum de aproximativ o ora jumatate (dus intors) si multe alte chestii. In schimb am primit in dar raspunsuri acide la orice fel de idee sau sugestie pe care indrazneam s-o afirm.In cele din urma am ajuns un servitor, fara dreptul de a-mi vedea amicii sau de-a gasi un hobby in afara de timpul petrecut cu aceasta domnisoara,ce ma barfea cu prietenele ei, cu parintii ei s.a. Ca un plus la toate acestea, orice atentie cum ar fi un inel sau ceva de imbracat erau privite cu un maxim dezgust si lipsa de apreciere(precizare interesanta : ea vede acelasi lucru despre mine, deci puteti sa intelegeti ce lipsa de comunicare avea loc in acest cuplu.Comunicare ce era evident imposibila pentru ca declansa crize). Un lucru ce m-a facut sa ma gandesc la incheierea acestei relatii(fosta mea prietena avand un adevarat cult pentru futut, astfel am devenit si ceva sclav sexual al unei nimfomane)a fost la sfarsitul clasei a XII cand am avut nefericitul incident sa fiu prins de diriginta mea intr-o clasa goala cu domnisoara in timpul actului(actiune impusa de nemarginita ei vointa tiranica). De atunci mi-a promis ca se va schimba, ca imi va lua in considerare parerile etc lucru ce evident nu s-a intamplat.Cel mai trist fapt este ca indelungul contact cu ea m-a schimbat si pe mine in moduri in care nu mi-am putut imagina; pana la punctul in care simteam ca nu ma recunosc pe mine insumi, acesta fiind motivul ce m-a facut sa-mi doresc preluarea controlului.
. Dupa multe episoade de crize si plansete am ales sa inchei viata acestui animal pe moarte(metafora pentru relatia mea), incident ce s-a incununat cu o criza de plansete si nervi si lesinuri din care s-a dedus ca eu sunt rahatul care si-a batut joc de viata dansei. Eu am dorit sa gasesc in prima mea relatie amoroasa ceea ce mi-am dorit sa vad in casnicia defectuoasa a parintilor, adica niste raporturi de respect compasiune si intrajutorare de care evident nu prea m-am bucurat si am mentinut relatia din frica de a-mi narui visul.

Am ales sa continui sa cred in visul unei relatii frumoase si in idealul feminin dar in urma unei alte experiente neplacute am ajuns la concluzia ca aceasta fata ideala exista dar nu are nevoie de cineva ca mine.Cel mai depresiv lucru pentru mine este ca ma ascund zilnic in spatele unui zambet doar pentru a nu provoca discutii pe baza acestui subiect dar in momentele cand sunt singur analizez in perspectiva situatia mea si ma intristeaza cumplit.
Simt ca uneori viata pare sa ma amageasca cu niste promisiuni ale fericirii ca apoi sa mi le smulga.
Multumesc daca ati putut sa-mi cititi povestea pana la capat si astept parerile voastre in comentarii.

13'399
9
comentarii

VDC 13'399

Seara buna! Am o poveste mai lunga dar simt ca merita sa stiti contextul pentru a intelege episodul care a durat un an si 4 luni. M-am nascut intr-o familie nasoala, tata alcoolic, mama depresiva. Toata copilaria am fost abuz atat fizic, psihic, cat si emotional. Abuzurile au continuat pana am ajuns la facultate. Cand tata se imbata devenea un libidinos infect si ma pedofila. Mama ma ura. Pe la 12 ani am aflat ca mamei i se parea ca mi-o trag cu taica-meu. Pe parcursul scurtei mele vieti am fost oaia neagra. Oarecum nu imi invinuiam parintii ca ma bat si ma urasc, mereu incercam sa le gasesc scuze zicand ca sunt stresati. Prin liceu m-am bagat cu un tip care parea la fel de batut de soarta ca mine, ar fi fost primul meu prieten si am crezut ca va fi o experienta inofensiva… Nu a fost asa, avea probleme erectile, fapt ce il frustra enorm, fapt ce mi-a provocat nenumarate complexe. Era violent dar mereu am trait cu convingerea ca omul se poate schimba in bine. Intr-un final mi-am primit papucii. Am regretat ca mi-am pierdut o bucata destul de buna din viata alaturi de un om care m-a inlaturat atat de usor. Partea si mai nasoala era ca in timp ce eram cu tipul violent, placeam un alt tip dar cum consider loialitatea ca fiind trasatura mea definitorie, am inlaturat orice gand referitor la tipul 2. Ma simteam ca o curva, simteam ca il insel cu inima pe tipul 2 chiar daca tipul violent ar fi fost cel dezavantajat in situatia asta. Nu a durat nicio zi si m-am cuplat cu tipul 2, despre care intre timp aflasem ca ma uraste si se considera barca mea de salvare. Tipul 2 a fost adevarata mea dragoste si niciodata nu l-am considerat altceva. Relatia decurgea ok dar intre timp au aparut altercatii. Mama lui era foarte rea si mereu ne strica planurile. Il supunea la treburi casnice planuite in asa fel incat sa il impiedice din a se vedea cu mine. Eu mereu il ajutam. Ajunsesem sa ma simt ca Cenusareasa. Plecam mai devreme de la scoala si pana ajungea el acasa, faceam paturile si spalam vasele. Ma simteam neapreciata total. Alte dati, cand scapam mai devreme decat el, stateam prin oras si asteptam pana scapa de la ore ca sa il iau din fata liceului. Cand a fost bolnav am venit din coltul celalalt al orasului ca sa ii aduc medicamente, cu toate ca mama lui era cu el acasa. Mereu vedea doar ce face el. Mereu interpreta gresit tot ce ii ziceam. La un momentdat mi-a luat o bijuterie care nu imi venea si i-am spus sa o duca inapoi sa isi primeasca banii sau sa o schimbe, mi-a interpretat mesajul complet gresit si pana si in ziua de azi se plange la actualele prietene ca eu eram de nemultumit. Se juca mult cu prietenii sai, chiar si cand eram la el. Eram ignorata. La un momentdat am ajuns sa ii cer sa o facem mai des pentru ca doar atunci simteam ca imi da atentie. Mereu incercam sa schimb lucrurile ca sa nu se plictiseasca de mine. Nu ma mai simteam fata. Pana si la inceput imi zicea ca sunt ‘ca un baiat’. Nu imi aprecia cadourile, ii desenasem un portret si nu l-a impresionat prea tare, cand eram in pat bolnava de pneumonie ii facusem un animalut micut din plush. Nu il impresionau nici chestiile hand made si nici cele cumparate. Ii luasem un inel pe care cred ca l-a si pierdut. La un momentdat am avut un deces in familie si am devenit depresiva/suicidala, devenisem extraordinar de trista si la un momentdat mi-a zis ca nu ii mai pasa ce se intampla cu relatia noastra pentru ca oricum sunt mereu trista. A inceput sa ma ignore si mai tare, nu ma mai suna, iesea cu prietenii si nu imi zicea si cand il confruntam se simtea de parca as fi fost hitlerul existentei lui si ca vreau sa il pun in lesa. El isi pierduse empatia pentru mine, de la depresie plangeam continu dar simtea ca eu as fi un fel de actor super priceput care vrea sa il manipuleze prin tactici de terorism emotional. Eu ca om am fost mereu ghinionista si bolnavicioasa si asta il enerva. Cu 2 saptamani inainte sa se desparta de mine ii comandasem un tricou cu trupa lui preferata sub semn de recunostiinta ca nu era violent ca fostul sau ca nu era curvar. Pana sa vina tricoul s-a despartit de mine. Am avut nenorocul sa am o criza fix cand s-a despartit de mine si iar a simtit ca il manipulez, criza asta cred ca l-a gonit de tot. Mi-a promis ca imi va fi prieten dar nu este. In momentul actual ma uraste si prietenii lui ma ameninta cu moartea dar nu prea prind amenintarile astea la oameni suicidali. De la despartire am ajuns insomniaca, nu pot sa dorm deloc insa am corpul destul de destept incat sa isi dea singur shut down cand are nevoie (atipesc pentru maxim o ora). Mi-e frica de oameni. Depresia mi s-a agravat si tot il iubesc. Mi-as fi dorit sa fi fost macar loc de buna ziua dar este imposibil. Ma uraste. Faza amuzanta era ca acasa aveam un stash secret cu bani stransi pentru el, voiam sa ii iau role sau bicicleta sau un joc. La facultate m-am dus pe un profil care nu imi placea extraordinar de mult dar care stiam ca mi-ar fi asigurat un job bine platit. Voiam sa il iau de langa mama lui si sa ii ofer o viata buna. Totusi sunt SATANA, sunt antagonistul propriei vieti. Acum ma barfeste la toata lumea exagerand unele aspecte. S-a bagat cu o tipa la putin timp dupa despartire. Daca m-as fi sinucis, nu ar fi asteptat nici macar 2 luni si si-ar fi ingropat madularul in alta. Sincer nu mai vad de ce traiesc. Depresia si bolile ma distrug. Singura chestie care ma mai face sa vreau sa continui existenta asta de cacat este faptul ca poate candva ne vom impaca. A fost, este si va fi dragostea vietii mele, il voi iubi pana la sfarsitul vietii mele. Acum am ramas cu un fel de sindrom post traumatic si de fiecare data cand ii vad fata incep sa plang. Poate daca as scapa de depresie nu m-ar mai ura.

13'385
11
comentarii

Antisocialu

Am avut cea mai tare copilarie… m-am jucat,m-am distrat, am avut prieteni.. nu o voi uita niciodata..in generala ma distram cu colegii , radeam de ma sufocam , ma dureau falcile si burta de la ras..eram si PARTIAL satisfacut sexual, deoarece aveam colege mai nazdravane,dar buuuune, care ne mai lasa sa punem mana sau sa ne frecam de ele, se mai puneau si ele pe noi…ahhhhh ce vremuri ...cand ajungeam acasa ma schimbam repede de boxeri ca aveau picuri pe ei ..deci va dati seama ce ne lucrau colegele :)) :D. Toate bune si excelente pana s-a terminat clasa a 8.a, mi.a parut rau sa ma despart de colegii mei cu care radeam si ma distram..dar aveam o speranta ca va fi bine si in liceu..Ei bine, m-am inselat amarnic, liceul a fost o experienta extrem de plictisitoare, extrem de frustranta,extrem de tampita…parca devenisem un criminal in serie, nimeni nu prea vorbea cu mine, de gagici nici sa nu va ganditi=))).erau niste intzepate , niste proaste reduse….te jucai cu ele mai puneai mana pe ici pe colo, se suparau si te injurau (pe bune, cu injuraturi de alea urate) .. dar stiti cum e? ele se dau printese virgine cica, si ele sug pula la smardoi de 22 de ani ..(aproape toate aveau prieteni de 20 de ani minim..va dati seama ce frecau aia pe ele) deci parca aveam un magnet ANTI-GAGICI..Si uite asa am ajuns eu dupa 4 ani de liceu, fara prieteni , deoarece TOTI prietenii din generala/copilarie i-am pierdut (nu stiu de ce, pur si simplu nu am mai vorbit) , sau altii s-au schimbat foarte mult, ajungand sa nu ii mai recunosc!! vechii prieteni de nadejde sunt acum fumatori,smecheri, cu fitze si dume pe ei..le-am dat eject si la aia ..despre gagici, ei bine, stiti momentu ala cand trimiteti mesaj la una, vede mesaju si nu va raspunde? sau vorbiti cu una cat vorbiti si cand ajungi sa i spui ca ai vrea sa fi cu ea nu mai raspunde? sau te respinge? sau mai rau , te blocheaza cum m-a blocat pe mine? ei bine asa sunt eu….am ajuns sa urasc oamenii, mai ales fetele, deoarece stiu ca nu am nicio sansa cu ele,cu niciuna, in schimb de smecheri (URASC SMECHERASII) cum imi comenteaza unu cum is pus pe bataie kit ca e mai mare ca mine ma doare undeva..am ajuns la 20 de ani azi maine fara prieteni,virgin, fara gagici, antisocial, cu anxietate ridicata…fara un tel in viata..aaaaa stati, am un scop .. visez sa castig la loto (pe bune ) ...cine stie, poate intr.o zi voi castiga..si toate problemele mele vor disparea..bag pl in ea de viata.. voi ajunge un jeg sa munceasca pe 15 milioane, eu visand la masini de lux si vile..sa ma cac pe ea de viata puli mele ca mai bine nu ma nasteam.

13'382
9
comentarii

Shinobi764

Salut,am aproape 20 de ani(acum am 19),si as incepe prin a spune ca am un job de rahat sunt agent de paza,lucrez 12/24 pe 1000 lei dar nu asta e problema principala ci faptul ca nu prea ma descurc la ce sunt pus sa fac acolo,nu cred ca are rost sa spun detalii si nu cred ca il intereseaza pe cineva ce am de facut la servici,dar ideea e ca fac mereu greseli la locul de munca,si mereu colegii si sefii de tura imi fac observatie si incep sa nu mai suport,as face orice sa imi gasesc alt loc de munca sa scap de aici,oricum chiar si daca mi-as gasi un alt loc de munca ma gandesc ca nici acolo nu o sa fiu bun,pentru ca de felul meu eu sunt cam neindemanatic,foarte greu de cap adica pricep si retin foarte greu si uit repede,inafara de asta nu am niciun prieten si nu am avut niciodata o iubita,sunt dependent de jocuri si nu ies din casa aproape deloc pentru ca oricum nu se baga nimeni cu mine,cand eram mic aveam vreo 3-4 prieteni dar m-am certat cu toti,nici cu mama nu ma inteleg ma cert tot timpul.

13'378
7
comentarii

ana_234

Buna ziua,
Numele meu este Florin . In vara anului trecut m-am mutat cu o fata , ce a urmat ulterior descrie viata mea de cacat . Dupa ce ne-am mutat impreuna , mi-am dat seama de fapt cu cine m-am mutat .Stiam doar de un lucru , momentul in care ea s-a mutat in camin la facultate , si i-a facut sex oral unui baiat pe care d-abia il cunoscuse de fata cu alte persoane . Stiam doar de acest lucru , mai apoi sa aflu tot adevarul . Am aflat faptul ca ea , de exemplu , a facut sex intr-un pub cu un baiat , si nu , nu in baie , pe o canapea din acest pub . Mai apoi , sa aflu dupa ce i-a facut sex oral acelui baiat in camera de camin , la cateva saptamani distanta , s-a vazut iar cu el si i-a facut sex oral intr-o baie din camin . Stiu , deja e destul . Dar asta nu e totul , in trecut a fost la Sunwaves acolo a fost taramul urgiilor . Cand a ajuns , a inceput sa faca dus cu un baiat pe care abia il cunoscuse . Mai apoi , s-a culcat cu un tip in noroi care venise cu prietena lui , dupa toate astea a mai gasit un tip cu care s-a dus sa se culce, acesta i-a spus ca unei escorte sa se dezbrace si sa treaca la treaba, aceasta a acceptat fara ezitare . Mai apoi , era un tip pe care nu il vazuse niciodata in viata ei , un tip gras si urat . Acesta i-a propus intr-o dimineata , pe la ora 08 AM sa se duca sa faca sex cu el , acesta a acceptat imediat si au mers la un motel din spatele unui Metro care se afla pe centura . Stiu , deja este prea mult dar asta nu e tot . Mai era un tip , Manole , acesta i-a spus intr-o zii sa iasa cu el , dintr-o data Manole i-a spus faptul ca ii vine electricianul acasa . Aceasta cand a auzit si-a dat seama ca miroase a sex si desigur ca s-a dus acolo si a urmat o partida nebuna . Mai apoi s-a mai dus de cateva ori la acest baiat . Mai era desigur si un alt baiat , unul cu tatuaje si cam drogalau, pe care d-abia il cunoscuse si desigur cred ca prietena mea i-a propus sa faca sex cu el , desigur si acesta acceptat . Cum a inceput viata unei fete sa devina viata unei curve : intr-o excursie a venit un tip mai mare , care lucreaza pe santier pe o vola si colegele i-au spus sa se culce cu el , aceasta a acceptat imediat si asa a fost inceputul . Desigur , vi se pare un inceput poate normal , dar desigur ca si inainte un coleg de clasa a rugat-o sa se duca cu el cu masina , prietena mea in momentul in care a vazut ca are masina ,nu a ezitat deloc si i-a facut sex oral chiar acolo . Eu , tanarul cu viata de cacat , nu stiam nimic despre toate aceste lucruri . Desigur , ea nu mi-a spus niciodata , ma rog , pentru mine parea mult chiar si chestia de la inceput ,din camera de camin , dar na , am trecut peste .


Precizez ca sunt prietena celui care a scris asta si m am gandit sa postez eu acest lucru aici. Mentionez si ca eu nu i-am gresit cu nimic prietenului meu de cand suntem impreuna, lucrurile de mai sus sunt de dinainte cu 1 an - 1 an jumate. Eu doar i le-am ascuns ca sa nu se ajunga la certuri din cauza lor….Acum m a dat afara din casa.,...nu e prima oara….VDC, nu ?

13'380
7
comentarii

RahatCuOchi

Salut,

Am bifat toate categoriile pentru ca e vorba despre tot.

Am treizecisiceva de ani si maine va fi a n-a dimineata in care imi voi spune "la ce dracu m-am mai trezit azi?" Am ce lucra, nu-s somer (inca), colegii de la munca sunt super (colegele sunt si mai si), am si prieteni (sau cel putin asa imi place sa cred), lumea imi zice ca sunt de treaba, neamurile imi zic sa ma insor mai repede si cu toate astea ma simt de tot cacatul. Ma simt asa de multa vreme si starea se agraveaza din ce in ce mai mult.

Cand eram mai mic imi placea sa ma joc pe calculator. Atunci uitam de tot si eram cel mai fericit. Nu am fost gamer inrait. Aveam insa cateva jocuri care chiar imi placeau si le jucam. Oricum calculatorul nu ducea prea mult. Acum insa nu mai au nici un efect. Daca m-as apuca sa ma joc m-as apuca degeaba. Probabil m-am maturizat. Desi imi vine greu a crede asta pentru ca ma consider retard in comparatie cu ceilalti oameni de varsta mea. Mai mult de atat sunt altii mai batrani decat mine care se joaca si care chiar iau jocurile in serios. E altceva. E starea de toata jena care m-a apucat cu destul de mult timp in urma si care nu imi da pace decat abia dupa ce ma ia somnul. De asta imi zic aproape mereu ca mai bine nu ma mai trezeam.

Locuiesc singur. Stau cu chirie. N-as putea sa zic ca nu pot trai din cauza vreunei persoane anume. E drept ca, pe langa problemele pe care mi le fac, mai aflu si despre problemele anumitor persoane si care ma intorc pe dos. Mi se pare normal sa ma intoarca pe dos pentru ca datorita lor incep sa ma vad mai bine pe mine si nu imi place ce vad. Mai mult de atat ma scarbesc si mai mult de mine insumi.

Sunt singur, dupa cum ati si subinteles. Nu am prietena. Mi-ar placea sa am, insa la cat de gaunos ma simt pe dinauntru si la ce ganduri imi strabat capul, as prefera sa nu am. Am inceput sa fiu sceptic in ceea ce priveste femeile, in general. Sper sa nu devin misogin. Nu sunt misogin. Cred ca ma inteleg bine cu femeile si multe dintre ele imi plac. Am unele pe care chiar in momentul de fata incerc sa mi le scot din cap. Uneori imi spun ca fac bine ca le las in pace si ca nu incerc sa initiez vreun contact mai aparte cu ele. Atitudinea care o am nu are la ce sa le foloseasca. Partea buna e ca au deja pe cineva fiecare, deci sunt binemersi toate.

Am avut si eu o prietena. Cred. Da. Prietena se cheama. Acum ceva ani. Ne-am certat. Nu vreau sa dau detalii. In mod clar am avut vina mea si o perioada de timp am avut remuscari; pana cand am ajuns la concluzia ca nu aveam motive pentru remuscari. Fusesem "acuzat" ca voiam de la ea doar sex. Aproape doi ani am fost impreuna si de la inceput mi-a zis ca nu doreste sex pana abia dupa casatorie. Era virgina. Asa a zis. Din punctul meu de vedere era ok. Si eu eram. Aveam cred 24-25 ani. Asa ca nu inteleg de ce a ajuns la concluzia aceea. Oricum, ne-am certat din alt motiv. Chestia cu sexul doar mi-a pus capac la remuscari; am aflat-o dupa ce ne-am despartit. De fapt nici nu stiu de ce am mai adus-o in discutie pe tipa. Probabil ca sa arat ca am avut si eu prietena o data si nu am stat mereu singur cuc.

Da. Ziceam ca la 24-25 ani eram virgin. Asta nu-i nimic. Si acum sunt. "Virgin" in sensul ca nu am facut sex. Laba am facut si inca fac. Nu mi-e rusine sa o zic. Daca nu as fi facut, probabil va scriam din puscarie. Asa am auzit, ca astia care nu fac sex ajung dezaxati si cel mai probabil infunda puscaria la un moment dat. Inca nu am intrat nicaieri. Deci laba isi face efectul. Nu fac nici exces de hormoni ca deh… laba previne si asa ceva. Dar tot e naspa.

Ce ma tine din a face sex ? Pai in primul rand nu as vrea sa fac sex cu oricine. Nu sunt nici cel mai sexi mascul. Sa fie vreo 20 kile de dat jos. Probabil ar trebui sa imi schimb si freza si sa port camasi mai des. Insa ciudat e ca ma doare in p*** de lookul meu. Asta e ceva la care se poate lucra cu usurinta. Ceea ce ma roade cel mai tare la fizic e ca am p*** mica. La asta nu am ce face iar restul lookului paleste in fata dotarii slabe de care dispun. Si nu e de la grasime. O aveam mica inca de dinainte sa ma ingras. De cand am realizat asta am zis "ho asa ca nu-i de gluma". Si nu e. Adica mie unul nu imi vine sa rad. Cat de mica e atat de mult imi vine sa mi-o bag in viata. Dar chiar si asa degeaba mi-o bag ca oricum nu se simte. Sa fie asta motivul pentru care as dormi singura viata pe care o am ? Cred ca da.

Mai e un lucru care ma inspaimanta. Sunt oameni care mor in fiecare zi. De foame, de frig, de gloante, de tot ce te poti gandi. Oamenii mor iar eu nu pot trai linistit din cauza ca am p*** mica. Pai nu imi crapa obrazul de rusine ? Nici sa traiesc in durerea mea nu pot, caci sunt altii in situatii si mai dificile decat mine. Asta e cheama egoism. Inca un lucru pentru care sa imi fie rusine. Adica chiar asa, de ce as cauta pe cineva cu care sa traiesc avand in vedere cat de josnic sunt ? Mai bine spus: de ce cineva ar vrea sa traiasca cu mine avand in vedere cat de josnic si psihopat sunt ? Poate ar fi bine totusi sa traiesc cu impresia ca sunt un erou. Cand eram copil imi doream sa salvez lumea. Acum realizez ca o salvez in fiecare zi. Ma rog, hai nu pe toata lumea, poate doar femeile. De cine le salvez ? Cum de cine ? De mine, psihopatul obsedat sexual cu p*** mica. Cred ca as merita sa imi ridic propria statuie, nu ?

Respect tuturor,
RahatCuOchi

13'371
13
comentarii

Gascoigne

Salut!
Nu sunt sigur daca povestea mea se incadreaza la VDC, dar eu asa cred. Sunt intr-un fel o persoana pe care multi ar cataloga-o de succes.Sunt intelectual,am sub 30 ani,locuiesc de multi ani intr-o tara din vestul Europei, am un job foarte bine platit pentru nivelul de aici, calatoresc foarte mult, stau in hoteluri de lux, imi permit sa-mi cumpar cam orice, am avut de-a lungul timpului relatii cu fete frumoase. Problema mea e ca incep sa ma plictisesc de toate chestiile astea.Si incep sa-mi dau seama ca am avut o viata relativ superficiala in ultimii ani.Probabil din cauza ca am fost destul de sarac atunci cand eram mic, atunci cand am ajuns sa-mi permit cam orice am cazut in latura asta. Acum sunt intr-o perioada in care nu prea sunt sigur ce ar trebui sa fac mai departe si chestia asta ma deprima destul de mult. Am inceput sa evit prietenii cu care imi petreceam timpul de obicei, nu mi se mai pare ca avem cine stie ce in comun. Cel mai mult ma enerveaza cand aud sau vad prieteni mai vechi care spun ca ma invidiaza, desi ei nu au nici o idee cum ma simt eu de fapt.Din cauza asta nici nu simt ca as putea sa discut cu cineva din anturaj despre lucrurile astea.

13'368
1
comentariu

InimaNebuna

Cand te decizi sa iti asculti inima,  ea isi face de cap…  O ia razna..Nu-i pasa de ce crezi tu. Nu-i pasa daca face bine sau nu. S-a indragostit de altcineva. Sunt casatorita si am un copil ...  Dar m-am indragostit de altcineva:(  Si nu mi-am imaginat niciodata ca voi pati asa ceva vreodata, dimpotiva , amfost sigura ca eu nu imi voi isela sotul niciodata. "La ce sa ma uit eulaalti barbati daca am totce imi trebuie???  Eu , sa ma gandesc la altul?! Niciodata!!"  Pfff,  dar nu m-am gandit ca inimii nu ii poti porunci.  Cand i s-a pus patape ceva,  nu o mai poti opri. Orice ai face.  Am incercat sa uitde el si am reusit operioada scurta,  dar acum iar ma gandesc la el.  Singurul lucru ce sper e sa nufie reciproc. C-apoi am dat-o bara rau de tot.  Cel mai bine ar fi ca lui sanu ii placa de mine. Asa macar as sti un lucru si poate l-as uita definitiv. Dar nici nu am de gand sa il intreb sau sa ii spun ceva.  Nuuuu.. Nici vorba .  El nu stie nimic!  Habar nu are.  Si ce e cel mai rau..  Culmea culmilor ...ca e prieten ff bun cu sotul meu. Aproapeca doi frati. :((((  el venea foartedes la noi, manca la noi,  a si dormit de vreo 2 ori aici ( in camera:separata).  Ieseam cu el in weekenduri, toti 3.  Apoi s-adus in Anglia.  A ramas acolo o perioada dar a venit inapoi.  A vrut sa isi faca acolo un viitor dar n-a putut sa stea.  A spus ca aici e viata lui, aici se simte bine.  Dar nu mai sta langa noi…sta in alt oras..  Si nu mai vine des… Aproape deloc.  A spus ca n- ar mai locui aici , ca artrebui sa stea singur.  Dar eu nu i-am dat niciun semn. Chiar din contra,  ult. data cand a fost nu prea l-am bagat in seama.  Nu stiuce a fost cu mine, pur si simplu imi era rusine sa vb cu el, sama uit lael ,  sa intru in camera in care se afla el!  Si de atunci ma totgandesc la el.  Sa dea Dumnezeu sa nu ii placa de mine.  Sotul ma iubeste si si eu il iubesc,  nu as putea sa il ranesc. E un om bun,  m-a acceptat mereu cu bune si cu rele, nu m- a certat niciodata,  e rabdator si bland. Nu vreau sa fac vreo prostie . Poate e doar o prostie ,  o prostie de-a mea.  Nu stiu ce o fi. Dar niciodata nu as fi gandit sa ma indragostesc de alt barbat, sau sa imi placa de altul. In prezenta lui nu m-am putut controla ,  nu m-am putut comporta ca de obicei. Nu stiu ce s-a intamplat. Sunt constienta ce urmari ar fi daca si lui i-ar placea de mine si s-ar afla acest lucru.  Dar sper sa nu fie asa.  Cel mai bine ar fi sa nu mai vina la noi si poate asa o sa-l uit. S-a intamplat fara sa vreau , pur si simplu, a venit ca un fulger.  Mi-a placut de elmereu asa ca om si prieten dar nu in alt mod…  As putea sa vorbesc despre el,  despre cum e el,  ce imi place asa mult la el, dar nu conteaza, e o prostie.  Viata de cacat?  Eu zic ca da…  :(  ( imi cer scuze pt. greselile de ortografie).

13'364
6
comentarii

deepinside

Am 19 ani si capacitati de socializare 0. De mic eram genul ala e copil care nu te putea privi in ochi cand vorbeste cu tine sau care care vorbeste foarte incet. Din cauza asta nu am reusit sa leg niciodata prietenii durabile… Singura persoana cu care ma inteleg bine este un tip pe care-l cunosc de cand aveam 2 ani. Nu cred ca are sens sa va descriu viata mea sociala din liceu. Era 0. Norocul meu era ca eram pasionat de o materie si asta ma facea sa mai uit. Pe langa asta, la finalul clasei a 12-a am intrat si intr-o depresie puternica.

Acum, sunt in anul I la o facultate foarte buna de profil IT. De cand am ajuns la facultate stiam ca primul lucru pe care trebuie sa-l fac e sa merg la un psiholog sa incerc sa-mi rezolv problemele astea de socializare intrucat devine incomod sa le am si la varste mai mari. Am 5 luni de cand merg si la psiholog si fac efort constient in directia asta… M-am saturat, trebuie sa ma fortez sa ma uit in ochii unei persoane, e un chin destul de mare. Trebuie sa ma fortez sa dicut cu altii, intrucat dorinta asta nu-mi vine in mod natural.

Pe langa toata treaba asta nu am nici cea mai mica idee ce-i cu mine. Am mereu senzatia ca-s drogat sau picat din luna.

Sa nu mai spun ca la capitolul fete sunt tot 0.

Pur si simplu ma enerveaza ca genul asta de chestii care altora li se par simple trebuie a fie atat de complicate pentru mine.

13'367
2
comentarii

Simon_Riley

Site pentru a te descarca sufleteste?de ce nu?sa incep:
Am 20 de ani si pot spune ca am o viata foare frumoasa(asa pare la suprafata),parinti potenti financiar,am un fizic de invidiat,sunt student,sunt vazut de majoritatea prietenilor ca un tip inteligent,rafinat si foarte sigur pe sine dar realitatea e departe de adevar.
Sufar de depresie,pur si simplu imi urasc viata si tot ce mi se intampla,ma gandesc foarte des sa ma sinucid deoarece asta nu e viata ce o vreau.Parintii mei imi controleaza viata,datorita faptului ca ma finanteaza, ei decid si pentru mine,ei mi-au ales liceul,ei mi-au ales facultatea, ei mi-au impus sa nu am vicii,sunt practic o marioneta,nu beau,nu fumez,nu ma drogez(stiu,pare ceva ce toata lumea ar vrea sa aiba)
Sunt virgin,nu pentru ca nu stiu sa vorbesc cu o femeie,nu am nici un impediment in asta,dar niciodata nu ma bag in seama,sunt timid si plus de asta urasc femeile,nu stiu de ce,pur si simplu imi e scarba cand vad ce panarame sunt prin oras,pe la facultate,peste tot(da,generalizez dar na)
Corp frumos(1.90 inaltime) am degeaba,sufar de acnee,pe fata am maxim vreo 6 7 cosuri si ceva urme pe obraji dar pe corp,e oribil,am pe piept,spate si umeri niste cosuri mari si oribile.Ma uit in oglinda si imi spun"jogging saptamanal,mancat sanatos mereu,sala 3 ani,si pentru ce,imi e scarba de ce vad in oglinda,atata munca pentru nimic,poate asta e motivul pentru care nu am reusit decat maxim un preludiu cu o femeie",e genetic,nu prea pot lupta cu acneea asta.
Facultatea o detest,nu am restante si sunt printre primii ,dar o fac din obligatie,in fiecare zi ma trezesc si imi zic"Oh super,o alta zi de rahat in care trebuie sa tocesc niste inutilitati doar pentru ca asa vor dragii mei parinti si profesori".Eu am vrut sa merg la drept dar ai mei au insistat sa merg la medicina pentru ca no..familie de medici.
Viata sociala exista,dar inafara de cativa prieteni si iesiri in oras doar pentru a pierde vremea pe o banca si a visa sau privi femei altceva nu se intampla.
Nimic nu e cum vreau eu,toata ziua o lalai aiurea(adica invat),sunt zile in care nu ma pot ridica din pat,stau cu laptop-ul in brate si ma uit la filme,am avut o perioada in care eram dependent de gaming,pana au aflat ai mei si mi-au spus sa o las mai moale sau se duce dracu calculatorul.
Asta nu e viata mea,ma gandeam in vara asta sa ma sinucid si credeti-ma chiar nu stiu daca am sa o fac sau nu.
Stiu,e o viata frumusica,dar nu e viata mea,sunt practic un cyborg ce isi pierde din umanitate pe zi ce trece.Sa fiu un rebel nu pot,nu merge cu ai mei,m-ar da afara cu prima ocazie si m-ar taia de la ratia lunara de bani,sunt ca un big brother,nimic nu se intampla fara stirea lor.In timpul liceului,m-am luat la cearta cu o profesoara si nu am fost la ora ei tot semestrul motiv pentru care am avut si o corigenta,cand ai mei au aflat m-au dat efectiv afara din casa,am stat la un prieten doua zile iar in cele din urma m-au sunat sa ma intorc si sa invat pentru corigenta.
Sunt atat de buni(tot ce le cer imi dau,masina,pc,placa de snowboard si totusi atat de posesivi…Multi ar spune sa fug de acasa dar cu totii stim ca se traieste greu in Romania fara sprijin de la parinti,nu as rezista o luna pe un salariu minim aici.Multi ar spune sa le explic situatia,dar hoho cat am incercat,am luat si o scatoalca cand le-am zis ca nu ma intereseaza ce sunt ei si ca sunt in ochii mei niste tirani.
Da,am fost rasfatat dar cu ce pret…sa nu imi pot controla decizile,stiu ca ei vor un viitor bun pentru mine,dar nu e viitorul ce-l vreau.Sunt singur la parinti deci toata presiunea e pe umerii mei.
Sunt un mare ipocrit,toti ma stiu ca o persoana de neclintit ,sunt un ateu convins,urasc coruptia si coruptii,am un punct de vedere puternic printre prietenii mei dar in sinea mea sunt patetic,sunt un nimeni,sunt un robot in devenire…

13'348
10
comentarii

BarzaChioara

VDC sa ai cand esti la munca in Anglia,sa cunosti o parasuta la munca sa te bagi in seama cu ea la munca iar dupa cateva zile sa o si fwti in casa ei,la prima intalnire.Totul bun,treaba a mai continuat de vreo 4 ori,ca" fuck buddies"...sa imi spuna la servici ca sunt dragut,sa ma mangaie pe fund,atingeri, si altele,sa ma sarute in masina pe pantaloni in dreptul penisului.Brusc mi-a spus ca lucrurile devin ceva serioase si ca vrea sa fie singura,se simte mai bine asa.Tot ce am auzit ieri de la un englez,ia spus ca ii lipseste o pwla de la un englez ,ca nu si-a mai luat de mult cu toate ca pe mine ma facea sa cred ca tine la mine.Acum i-am spus vorbe urate,dar vad ca tot rade cu altii,iar eu simt ca mor,preferam un cutit in spate decat asa ceva de la o parasuta care nu ma mai cunoaste.Stiu ca sunt prost in astfel de situatii,sunt sensibil,stiu ca parasuta asta mizerabila nu este de mine…ma poate ajuta cineva cu ceva?Cum sa ma comport cu ea sa o fac sa vina la mine?Sau sa nu o mai bag in seama si sa o uit?Va multumesc!

13'363
7
comentarii

MetalSlave

Salut.De cand ma stiu am avut o viata de cacat,dar poate se putea si mai rau..Am 15 ani si am sa va povestesc cat de cacat este viata mea.De cand am fost mic parintii mei nu m-au dorit niciodata,tot timpul m-au urat si ma privesc ca pe un blestem faptul ca eu sunt copilul lor.La varsta de 7 ani am inceput sa primesc bataie,cam zilnic.La scoala aveam numai colegi prosti,nu ma intelegeam cu nici unul,cand aia se uitau la desene animate si se jucau cu jucarii eu primeam bataie si mi se spunea constant ca nu merit sa traiesc,ca regreta ca m-au facut si alte cacaturi de genul.A trecut timpul,din clasa a 5-a am inceput,fiind fortat de profesori sa particip la olimpiade.Am participat la engleza,matematica,chimie,stiinte in general si a fost un adevarat iad.Stateam si cate 4-5 ore dupa scoala pentru pregatire,in timp ce colegii mei retardati se distrau si alte cacaturi.In tot acest timp continuam sa fiu batut si mi se amintea zilnic ca nu sunt bun de nimic,ca sunt retardat etc.M-am calificat de mai multe ori la etapa judeteana si nationala la materiile mentionate mai sus,si uite asa se inmulteau si noptile nedormite muncind ca un sclav,deoarece imi era frica si nu aveam tupeul sa ma impotrivesc.Majoritatea de la mine din clasa erau tigani si ascultau muzica de cacat ( manele,dubstep,pop etc) si radeau tot timpul de mine ma faceau tocilar,prost,radeau ca sunt batut de parinti,cacaturi de genul.Dupa care,din cauza stresului m-am imbolnavit de anemie,deoarece tot timpul am fost slab si inalt,ceilalti radeau de cele mai multe ori de aspectul meu fizic.Uite asa a venit si Evaluarea Nationala in clasa a 8-a unde am futut-o complet.Am luat niste note de cacat ( 8 la romana 9 la mate,stiu ca nu sunt de cacat,dar in opinia parintilor mei sunt) pentru care am fost batut extrem de tare,incat mi-a dat sangele pe nas si ma rog aveam spatele facut praf de la cat m-au batut cu cureaua si cu vatraiul,dar nu prea imi pasa de bataie ca si asa nu mai ma durea,si preferam mai bine sa fiu batut decat sa fiu pedepsit fara calculator,dupa care nu am primit mancare 2 zile si am dormit afara.Am ajuns in clasa a IX-a la un liceu mediu,cu colegi de tot cacatul,si sunt si agresat zilnic de un cacat care imi cere temele,iar daca nu ii le dau ma bate si ma ameninta cu cutitul si cu moartea,si ca vine cu nu stiu cine,pana cand intr-o zi o sa ma satur si o sa imi bag pula in viata lui si in scoala lor de cacat,si aicea particip la olimpiade,profesori de tot cacatul care ma obliga sa fac niste cacaturi care nici nu sunt folositoare si nici nu imi plac si parintii inca ma bat,doar ca acuma sunt si probleme cu banii si mai se si cearta intre ei.Viata mea este plictisitoare,toata ziua stau la calculator si ma joc,afara cand ies,ies doar noaptea si ascult muzica care imi place ( Death Metal si Black Metal).Prieteni nu am,prietena nici nu ma gandesc la asa ceva din moment ce sunt prost,urat,tocilar,si un las desavarsit.Sunt si dependent de pornografie si masturbare,am inceput sa ma uit la pornografie,deoarece voiam sa scap de stres,si acum regret acest lucru,deoarece nu ma pot oprii din a ma mai uita la pornografie,aceasta dependenta imi distruge viata,pe langa faptul ca deja e fututa rau.Colegii mei se distreaza si se bucura de viata,iar eu stau inchis in casa,fara prieteni,scriu toata ziua ca un tocilar ce sunt,si sunt si batut de parintii mei si uite asa mi s-a dus si copilaria,numai cand ma gandesc la ce ma asteapta in viata mi se taie tot cheful de a mai traii. Sinuciderea e un act de lasitate,prefer sa infrunt viata asta de cacat,nu de alta dar daca as murii cred ca s-ar bucura prea multa lume.Macar sunt recunoscator pentru faptul ca sunt sanatos ( partial).

 < 1 2 3 4 5 6 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil