LoginVreau cont
 < 1 2 3 4 5 6 7 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil  

Intrebare:

Daca ai castiga 1 milion de dolari ai renunta la ce faci acum?

13'251
2
comentarii

Suntceanormala

Doamne cum puteți toti cei care au scris pe site-ul acesta care sincer el este de cacat sa ca scrieti probleme care in majoritatea cazurilor timpul le va rezolva.  Am intrat din greseala si deja sunt socata de ce am vazut. Va plângeti de ce boli aveti dar nu va multumiți ca aveti o familie minunata alaturi de voi , plângeti ca nu aveți părinți dar nu va multumiți ca sunteti sanatosi si mai ales va plângeti din cauza banilor. Oameni buni viata este ft grea si toti trecem prin foarte multe situații dificile pentru ca asa e viata .. Daca te descurci bine , daca nu straduieste-te! Inca nu imi dau seama daca cei mai multi care au scris pe acest site sunt atat de imaturi si superficiali sau e mare caterinca. Incercati sa va bucurati de cele mai mărunte chestii si mai lăsați naiba problemele astea care sincer in comparatie cu alte probleme intradevar grave ale voastre sunt probleme de Adolescenți. Sa ne revenim va rog!

13'258
15
comentarii

nowheretobelong

Salutare! Scriu aceste randuri in speranta ca o sa ma faca sa ma simt mai bine…am 18 ani si ceva, sunt fata si sunt din Vaslui…eu consider ca am o viata de cacat care se incadreaza in toate categoriile voastre si nu numai. Nu prea stiu cum sa formulez chestia asta pt ca mintea mea e vraiste, sunt tot felu’ de sentimente si ganduri amestecate. Incep prin a spune ca parintii mei nu prea au bani, insa cand eram mica imi faceau 87,3% din mofturile pe care le aveam, asta sfarsindu-se pe la varsta de 14ani. Acum toti 3 traim cu 1200 lei/luna, ceea ce e extrem greu in ziua de azi. Nu beau, nu fumez, nu ies niciodata si cu toate astea sunt la o varsta in care am si eu niste mici dorinte cum ar fi sa ma inscriu si eu odata la scoala de soferi, sa-mi ia si mie un telefon nou ca il am pe acelasi din clasa a8a si cam atat, da’ de unde bani, nu-i asa? Cer eu prea mult? Ma rog, sa trecem peste. Sunt in clasa a11-a la un profil de cacat cu 5 ore de mate pe saptamana si cu blestemata asta de materie la bac. Acum am media 7 la mate, insa anu’ trecut aveam o….... (totusi sa nu injur ca la usa cortului) profesoara taare amabila care m-a lasat corigenta pentru ca nu suporta ideea ca aveam 10 la toate materiile (absolut toate+module) si la ea nu aveam 5 (asta din vina ei ca eu invatam, dar cum nu ma suporta…).
Altceva ce ar mai fi..aaa, pai sunt o fire foarte ciudata (unii spun ca-s "antisociala" vezi doamne nu ies, nu beau si nu vin dimineata la 5 in 4labe acasa), foaaarte timida, introvertita, nu am decat o singura prietena care si asta incepe sa se schimbe ca are preteni noi; am avut un prim, singur, ultim prieten pe la 15 ani parca…ne vedeam destul de rar (o data pe luna maxim) cu toate ca statea la aprox 5km departare de oras…facea faze asa ca am lasat-o balta dupa aproape 1 an si de atunci nici ca am mai avut. In afara de colegi, nu cunosc nici macar un baiat strain (wow, stiu, pai daca n-am prieteni), pe strada nici macar cel mai urat baiat nu se uita la mine (am uitat sa mentionez ca-s ingrozitor de urata, dar banuiesc ca se subintelege inca de la inceput; nici alte "propuneri" de genu’ n-am avut si plus de asta, baiatu’ ala cu care am "fost" statea din mila) si nici macar o urma de speranta nu am ca cineva s-ar uita la mine. Am foarte multe defecte fizice ce m-ar impiedica sa am pe cineva langa mine, ca vorba aia, mi-e scarba mie, d-apoi la altu’...si nu vreau sa oblig pe nimeni sa indure asemenea chestie (eu fiind chestia). -Cand eram mica (5-6ani) toti copiii isi bateau joc de mine, fugeau de mine, unul dintre ei m-a facut "monstru", ma loveau, la ziua unei copile mi-au pus sare in par si radeau de mine, imi stricau jucariile, iar eu…eu nu le gresisem cu nimic, eu, copil inocent caruia ii era frica sa mearga pe strada ca nu cumva sa calce vreo furnica…eu…...care si acum cand vad melci pe strada ii iau si ii pun pe marginea inspre care se indreapta ca sa fie in siguranta…..of-
Am inceput sa nu ma mai inteleg cu parintii, mama mereu ma face sa ma simt prost cand ne certam. Cu toate ca ma nu ma suport (eu pe mine) cred ca sunt un copil de care ar trebui sa fie mandri pentru ca nu le fac probleme, sunt extrem de intelegatoare din pacate si toti cunoscutii lor le spun ca cica sunt o binecuvantare pt ei…pe naiba binecuvantare..
In viata asta nu am nici macar o bucurie, n-am nici macar un motiv sa traiesc, e un chin cand ma *trezesc* dimineata; bac-ul n-o sa-l iau in veci la matematica si chiar daca l-as lua n-as sti la ce facultate sa ma duc pentru ca nu stiu ce vreau si chiar daca as sti n-as face fata, sunt prea idioata si ghinionista pt a ma descurca la facultate. De ceva timp am in plan sinuciderea, ma gandesc mereu "Ce ar fi daca…"; ai mei nu stiu de gandurile astea si totusi ei ma tin departe de a savarsi un astfel de act deoarece chiar stiu cat de costisitoare sunt inmormantarile si pomenile si banii lor nu le-ar permite asa ceva…draga de mine. In fiecare seara ma rog sa mor, ar fi mai usor pt ai mei sa stie ca mi-a cazut ceva in cap sau a dat o masina peste mine decat sa vina acasa si sa ma gaseasca moarta atarnata de lustra sau intr-o balta de sange cu un bilet langa mine gen "imi pare rau" si sa nu stie de ce….tare greu ar fi de aflat motivul.
Poate ca nu va citi nimeni mizeria asta pe care am scris-o si care se intampla sa fie chiar viata mea, da’ asta e. Intentia a fost de a scapa de chestiile astea care ma apasa.

13'245
6
comentarii

satul

Incep sa ma satur de porcaria asta de viata deorece nu am bani cati vreau eu si totul e naspa imi vine sa sparg ceva bagameas pula in ea viata

13'209
1
comentariu

bacauancuovdc

Multi s-au strins la mititica dar au ramas tot cu euro in conturile elvetiene nu stiu altii ce spun dar asta este o vdc   cu siguranta!!!!!!!!!!!

13'201
1
comentariu

ultimulinger

Buna vdc e ca am 21 ani nu am casa nu am parinti care sa ma iubeasca nu am pe nimeni ca despre fete nici nu vb . Am 5 clase dincauA lui tata care el mi.a stricat viata si pe amea si pe aa mamei. Acum lucrez in cipru pe un salariu d cct d 450 euro si speranta mea e ca poate va rasari soare pe strada mea desi sunt sigur ca se va itampla dar traiesc cu speranta ca doar ea moare ultima.

13'202
5
comentarii

lonly

Nu am bani de tigari. Ce poate fi mai de cacat ca asta?

13'244
6
comentarii

Ughhh

Am o viata de cacat!

Cu mai bine de jumatate de an in urma am fost diagnosticata cu Tulburarea de personalitate borderline. Parintii mei inca nu au aflat, si nici nu o vor face, imi este prea rusine sa le spun ceva si am impresia mereu ca e vina mea. Sunt instabila emotional, am probleme de anxietate, stari depresive, sunt negativista si cacaturi de genul.

In vara dintre clasele 9 si 10 am fost aproape violata chiar la o piscina, si nimeni nu a facut nimic, desi e plin de oameni. Acum sunt pe a 11 a si dau semne de bulimie.

Nu stiu ce o sa se intample cu mine in viitor, nu ma pot concentra prea bine pe scoala si la o cariera. Ma sperie foarte tare viitorul si imi este frica sa nu fac vreo tampenie pe care o sa o regret.

Si faza misto la toate astea e ca nu pot sa spun nimaniu deoarece, desi boala pe care o am nu este foarte grava, desi inca persista, oamenii ma vor considera o schizofrenica dubioasa care o sa-i omoare pe toti.

13'230
4
comentarii

VDC24

Salut. Nu as vrea sa spun ca cineva ar fi vinovat(a) de viata mea sau sa dau vina pe parinti/societate/fete etc. Vdc mi-am facut-o singur cu persoana mea de cicat. As vrea sa fiu cit se poate de scurt. Am 18 ani, sunt slabut, nu ma consider urit si niciodata nu m-am complexat de fizicul meu. Am avut o viziune frumoasa asupra vietii, chiar si daca am am crescut doar cu mama. Tatal ne-a parasit cind aveam doar 4 ani. Am avut multe scopuri in viata, le si mai am, dar mi se par imposibile. Nu am considerat niciodata sinuciderea ca o metoda de a scapa, ba din contra am considerat-o de o lasitate, de aia mereu am luptat, am cistigat batalii, dar razboiul l-am pierdut.
  Totul s-a inceput dupa absolvirea gimnaziului. Am pasit increzut pe treptele liceului si pot sa spun ca la inceput imi reusea bine… pina nu am intilnit-o pe ea. De fapt, nu am observat-o prin liceu si nici nu prea aveam interes la fete, puneam accent pe cariera personala, viata de succes. Ea mi-a scris, am inceput sa comunicam, pina m-am indragostit lulea. Ea a fost si este unica persoana pe care am iubit-o vreodata. Si chiar daca multi vor spune "ce fel de dragoste la 18 ani", vreau sa-mi explice cineva de ce o visez in fiecare noapte si nu imi iese din cap nici macar pentru o minuta. Nu am mai apucat sa mai iesim, mi-a spus ca mai bine ar fi sa raminem prieteni. In fine, am lasat-o balta, imi spuneam ca sunt un milion de fete, insa m-am inselat. Am incercat o relatie care a durat un an cu o alta fata, pe care am parasit-o din motivul ca nu o iubeam deloc. Gindul mereu imi zbura doar la ea. Am lasat balta invatatura, m-am apucat de timpeniile alea de jocuri video, m-am apucat sa fumez si inca m-ai fumez, am stricat toate relatiile cu mama, sarmana de ea, cit efort si dragoste a depus in mine. Am hotarit intr-a 11-a sa ma mut in paralela cu profil umanistic, unde invata si ea, caci nu faceam fata matematicii. Deci am iubit-o trei ani la rind si inca o mai iubesc acum. Dupa cite am aflat din toate relatiile pe care le-a incercat, nu i-a reusit niciuna. Nu a fost motiv ca sa ma bucur pentru suferinta ei, ba chiar m-a durut mai tare. Acum stau si din pricina depresiei profunde pe care am inhatat-o primesc tot felul de prostii, pastile, perfuzii… Nu am nici o sansa sa ma recuperez in 2 luni si sa trec BAC-ul fara sa fi invatat toti acesti trei ani. Regret de faptul ca am savirsit atitea timpenii care m-au distrus. Acum recent am inceput sa vorbim iarasi si o vedeam cum se uita furis la mine. A stralucit o raza de speranta, eram gata sa rastorn si muntii pentru ea. Insa am si aflat de la ea personal ca tinjeste dupa altul care a parasit-o. Am consolat-o, i-am daruit dragoste si atentie insa ea a luat aceasta dragoste si a calcat-o in picoare ignorindu-ma. Problema e ca nu m-ai pot rezista aceste 2 luni de scoala vazind-o in fiecare zi , si sunt convins ca nu sustin examenele din motivul prostiei mele. Acum vreau doar sa plec la munca, departe, sa nu m-ai vad pe nimeni si sa incep o alta viata. Va rog daca m-a puteti ajuta cu un sfat. Sorry de gramatica, incerc sa m-a perfectionez.

13'236
3
comentarii

a1l1e1x1

......Salut.
Cum sa incep ... am vreo 24 de ani . si de 2 zile am plecat de acasa… prima data in 24 de anisori pentru diferentele pe care le faceau parintii ... maine seara este pastele si eu dorm pe canapele intr-un bar,,, de ceva timp am inceput sa imi gasesc alinarea in bautura ... am patima jocurilor de noroc .. intr-o saptamana trebuie sa fac rost de 5000 de ron ... pe langa celelalte datorii de 5000 de euro ..

Stiu ca merit cu varf si indesat situatia datorita jocurilor de noroc ... dar pe langa asta toata lumea are asteptari mult prea mari de la mine ... muncesc de dimineata pana noaptea ... pana pic si tot nu e bine .. in fiecare ora cineva nu este multumit de ceva din partea mea .. n-am idee ce o sa fac in viitor ...


M-ar ajuta mult cateva sfaturi din partea voastra ... bune, rele ... caterinca .... oricum va multumesc pentru ele ..

O zi frumoasa!

13'231
4
comentarii

om_serios

Salut ! Citind unele posturi mi.am dat seama ca nu sunt singurul distrus ( psihic / social ) .
De cateva zile am fost anuntat ca analizele mele au descoperit o malformatie la nivelul organelor genitale , doctorul spunandu.mi ca sufar concavitate penisulara. Am 20 de ani , n.am avut niciodata o prietena.. cele mai multe fete pe care le.am indragit mi.au transmis discretul lor refuz sau scarba imensa care se simte si de asemenea doare.. Financiar castig 2 euro pe zi din pariuri , pentru ca e singurul lucru pe care.l pot face in timp ce invat. De 2 ani urmez dreptul , si timpul meu liber nu.mi permite un posibil part-time job. De obicei aleg sa nu ma plang in locuri publice , dar , profitand de anonimatul acesta as putea sa ma descarc un pic. As vrea sincer o prietena . Imi doresc ca cineva sa ma placa din clasa a 7 a dar toate mi.au reprosat ca sunt prea urat ca ele sa iasa cu mine. Plang noaptea in pat cand ma gandesc , am excese de nervozitate urmate de inecarea amarului in alcool. Life is not fair.. Pe langa asta nici parintii nu ma suporta. Mi.au spus de n ori ca sunt o rusine pentru ei si ca nciodata n.o sa pot face cu viata mea. Sincer nu mai vreau sa traiesc , dar ma gandesc la ei cand imi vin in minte planuri de sinucidere.. #vdc..

13'225
9
comentarii

Suflet_pierdut

Bună seara! Sper că aveți un weekend frumos sau cel puțin unul mai frumos ca al meu.

Nu vreau să vă fur mult din timpul prețios. Ar trebui să învăț în momentul acesta, dar după cum puteți ghici, îmi zboară gandurile la altceva. Îmi pare rău să văd atâtea persoane aici cu atât de multe probleme. Aș vrea să vă încurajez și să vă spun că totul va fi bine, dar nu pot. Nu cred că o să fie ceva bine pe pământul ăsta.

Să trec la subiect. Prima mea problemă ar fi evident sanatatea. Din pacate, sufar de o boala incurabila care mă va bantui pana la sfarsitul vietii. Mă macină in fiecare zi lucrul asta. Stiu ca nu pot sa ma vindec si incerc din rasputeri sa o tin sub control, toata ziua sunt la doctori si in spitale, dar degeaba. Mama mea are aceeasi boala si vad cum incet, incet o distruge si defapt a distrus-o. Mi-e teama sa o mai las singura acasa ca nu cumva cand ma intorc sa nu o mai gasesc in viata. Uneori ma intreb daca asta se mai numeste viata, sa fii tanar, dar bolnav, sa nu poti face ce vrei tu si cand vrei, sa nu poti sa mananci orice, sa nu poti face prea mult efort ca ti-o ia inima razna etc.

Problema numarul doi si cea care vad ca distruge multe suflete, ‘‘minunata’’ dragoste. Dupa doua relatii in care am fost data la o parte, aruncata la gunoi as zice, nu mai voiam sa vad pe nimeni. Mi-am pierdut complet increderea in oameni. A trecut totusi timpul si am reusit sa intalnesc pe altcineva. N-am vrut sa ma pripesc si am luat-o usor. Am fost cat se poate de sincera cu baiatul respectiv si am incercat sa ma comport cat mai frumos, sa nu gresesc cu ceva. Simteam ca va fi ceva de durata, ceva frumos sau cel putin asa pornisem amandoi pe calea asta. Insa cum ce e frumos, repede trece, s-a stricat si scurta asta relatie. Am fost din nou parasita si probabil inselata. Nu inteleg cu ce am gresit si ce l-a facut sa reactioneze asa. Asta s-a intamplat ieri, vineri 13. Ma simt oribil acum si imi vine sa ma urc pe pereti vazand ca toata lumea (inclusiv el) se distreaza, au pe cineva alaturi si numai eu stau ca o idioata intre 4 pereti sa invat. De ce nu poate sa iasa soarele si pe strada mea odata?

Si ultima problema : studiile. Toata lumea (familia si prietenii) se asteapta ca dupa studii sa am un job cu mii de euro si eventual sa ii finantez apoi. Isi imagineaza ca daca ai studiat in strainatate, esti cel mai tare si ai lumea la picioare. Nu am facut decat sa invat si iar sa invat mereu. Nu mai pot! M-am saturat sa fiu un trofeu! Nici nu stiu daca o sa fac vreodata bani din ceea ce am studiat eu. Toata lumea ma descurajeaza in momentul asta, imi spune ca meseria asta va fi prost platita. VDC! De ce mai fac studii atunci si invat ca o nebuna?

Seară bună și mulțumesc celor care au citit postarea mea! Carpe diem!

13'210
5
comentarii

Windofchange

Salut, am 16 ani. Tatal meu a murit cand aveam 9 ani, iar de vreo 4 traiesc cu mama (care are scleroza) si cu iubitul ei, un nebun cu inceput de alzheimer, care preia controlul asupra vietii mele din toate punctele de vedere, incepand cu muzica pe care o ascult, felul in care ma imbrac/arat/ma port, prietenii cu care imi petrec timpul si activitatile pe care le practic. Fiind impulsiv, ma loveste adesea din punct de vedere psihic, dar si fizic. Mama nu reactioneaza deoarece relatia ei cu el are la baza materialismul, viata pe care nu ar putea sa mi-o ofere fara banii lui. Nu considera ca siguranta si linistea noastra e mai importanta decat hainele pe care reusim sa ni le cumparam ( el se poarta mizerabil si cu ea ). Nu am camera mea sau spatiul meu personal. Nu ma pot dezvolta din nici un punct de vedere cat timp stau acasa, neavand liniste. Psihologii la care m-a trimis maica-mea fara stirea iubitului ei m-au declarat: bipolara, pasiv-agresiva, anxioasa, impulsiva, prea critica, prea timida; pe scurt, judec prea mult lumea din jur. Nu primesc sustinere din partea nimanui: bunica din partea tatalui, singura femeie normala din familie a murit acum 3 ani de ziua mea, bunica din partea mamei are si ea alzheimer la randul ei, traieste pe alta planeta si nu se poate discuta cu ea, sotul ei, alcoolic, a murit acum 5 ani, fratele din partea tatalui meu nu stie de existenta mea. Am atacuri de panica frecvent si ma simt atat fizic, cat si psihic foarte, foarte rau in permanenta. Ma simt captiva intr-un cerc inchis, din care nu voi putea sa ies nici macar in momentul in care voi intra la facultate, iubitul mamei sustinand ca eu nu le voi parasi casa, cu atat mai mult nu voi parasi orasul.

13'208
2
comentarii

jeo

buna ma numesc joe si ma bucur ca va-m gasit. am vrut sa scriu vdc pe google si iata ce a iesit. felicitari celui care a avut ideea 1000.dp.nu le am cu scrisu nu stiu sa scriu cu, cu . cu ? nu vroiam sa intreb decat un lucru foarte ffffff important ? ce valoare are viata unui om cu adevarat fie el fata fie baiat ,fie tu fie eu? nu este o intrebare de baraj nici de a discuta asa chiesti tresti, ci o intrebare care descopera fericirea absoluta bucuria si dorinta de a trai a iubi si a ii face si pe alti fericiti in jurul tau .va dau 7 zile sa aflati raspunsul corect si chiar daca nu il stiti raspunsul va rog dati tot ce este mai bun din voi parerea voastra conteaza la sfarsit vom trage concluzia care este adevaratul raspun adevarata rezolvare a aceste lumi bolnave si dornice dupa bucuria vieti dupa fericirea dupa extaz dupa visul de a fi sau a deveni cineva va doresc succes si va garantez ca veti ramane uimit cand veti afla pretul vostru corect al tau si al meu cat valoram cu adevarat chiar daca in fata unora valoram cateodata putin mai mult decat un scuipat sau o viata de (RAHAT)...JO

13'205
4
comentarii

ultimulinger

Buna la toata lumea. Si eu sunt k voi. Am crescut fara parinti de la 11 ani deoarece tata e un alcoolist in serie. Am 21 de ani acum am un servici in cipru acceptabil. Dar nu am o jumatate care sa umple paharul gol. Din punctul meu de vedere sunt urat desi nu mi.a sp nimeni asta pana acum. Ma distrus complet singuratatea si si mor de ciuda cand vaad pe toti paduchiosii cu niste fete de mai mare dragul si ei na.re un covrig in burta si le chinuie si uneori le si bate. Pe cand sunt multi cu i inima mare care ar vrea din tot sufletul sa aiba una pe care s.o iubeask. Asta e. Poate ca am fost blestemati sa traim asa fafa nici un scop. Ma ganfesc k era nemaipomenit knd eram mic. Aveam buzunarul gol si sufletul plin de fericire acum sunt mare am buzunarul plin si sufletul gol. La dracum ma urasc pe mine singur si mereu ma intreb dc a dat d.zeu prea multa fericire la unii si la altii deloc cand outea sa ne dea cate putin la fiecare. Dar traim cu speranta si ne amagim ca intr.o buna zi vom fi fericiti desi suntem siguri ca nu se intampla. Traim cu jegul ala de impresie k niciodata nu e prea tarziu si cand spui asta intodeauna prea devreme pt ca niciodata nui prea tarziu sa.ti apara mereu. Cacat.

13'206
5
comentarii

LWGM

Sunt baiat si am 16 ani. In scoala generala mi-a placut mult de o fata si am ajuns sa o iubesc, dar ea nu ma iubea pe mine si ma tot intrebam cum e posibil sa iubesti pe cineva fara ca acea persoana sa te iubeasca inapoi, ma intrebam daca o iubesc indeajuns…ea i-am spus ca o plac intr-un mod patetic si ea a spus ca vrea sa fim doar prieteni. De atunci nu am mai vorbit fata in fata, o data la 3 luni ii mai dadeam mesaj si o intrebam ce mai face dar conversatia nu dura mult. De 3 ani numai la ea ma gandesc si as vrea sa pot sa ma indragostesc de alticneva dar nu pot, singura persoana la care ajung sa ma gandesc seara inainte sa ma culc este ea. Din cauza Ask.fm am ajuns un stalker care ii citeste intrebarile si ii pune altele doar ca sa simt ca comunic cu ea. Am intrat la un liceu jalnic si nu ma inteleg bine cu colectivul de acolo. Parintii mei nu castiga mult, mama e menajera si tata lucreaza la instalatii, castiga indeajuns pentru mancare si meditatii, imi place sa studiez, dar ma gandesc cu tristete ca o sa ajung un nimeni in viata. Uneori simt ca nu am un rost pe lumea asta si ca sunt doar de "umplutura". Parintii mei sunt crestini ortodocsi, eu am fost crescut si dus la biserica de mic si am impresia ca din cauza asta nu comunic bine cu alti oameni si nu am avut sansa sa ma distrez ca alti oameni. Pana acum nu am avut prietena si nu prevad ca o sa am in viitorul apropiat. Probabil ca povestea mea nu suna asa de trista dar pentru mine este groaznic si imi vine sa plang de fiecare data cand ma gandesc la situatia mea, ma simt pierdut si fara rost, macar daca ar merita toate astea pentru ceva mai bun dupa moarte dar nici cu credinta nu stau bine…

13'198
2
comentarii

John_Silver

Salut VDC. Azi am descoperit acest site si vreau sa imi impartasesc si eu situatia :)) Poate ca o sa ma criticati dar ma doare la banana…asta simt si asta zic. Deci am 20 de ani, sunt la facultate la Suceava. Am inceput ca un baiat timid pana am ajuns la facultate (Iasi—apoi m-am transferat). Acolo m-am "destrabalat" sa zic asa: droguri, alcool, fete, cluburi, bani fututi zi de zi. Pe deasupra invatam..luam bursa de merit. Insa dupa ce m-am despartit de prietena mea si am inceput sa umblu din floare in floare a inceput viata asta de cacat. Nu pot pune suflet in nici un fel de "relatie". Stau cu fetele 3-4 saptamani maxim apoi dispar ca magaru in ceata. Stiu ca e de cacat ceea ce fac dar nu ma pot abtine. Nu sunt super frumos, nu am nici bani, insa stiu sa ma distrez si ma pricep la vorbe si stiu sa fac o fata sa se simta special.
Revenind la problema mea: de ce plm nu pot sa am rabdare cu fetele? Daca au picat la chestiile pe care le zic, le dispare farmecul si plec la alta :( Nu pot pune suflet in relatie. Nu ma pot atasa. Nici macar nu imi pasa daca ele sufera. As vrea sa imi pese, poate ar afecta modul in care gandesc, insa nu pot. Cea mai mare temere a mea e ca o sa continui sa fac cacatul asta pana cand o sa ajung singur-singurel si nu o sa ma mai vrea nici una :(

13'194
5
comentarii

sufletranit

buna… chiar nu stiu cum sa incep…eu am varsta de 18 ani si am o fetita de 9 luni…povestea me incepe cand aveam varsta de 15 ani a tunci am cunoscut un baiat , nu imi placea de el dar stateam cu el ca sa nu fiu singura, mamaia mea ma crescut inmpreuna cu nasu meu finbca mama sa despartit de tata atunci cand eu aveam 8 ani mama sa recasatorit cu un barbat mai tanar dect ea cu 14 ani si a plecat in strainatate pe mine mau lasat .. si dincauza lor pentru ca nu au fost langa mine mam simtit singura si am hotart sa ma marit cu baiatu accela si dupa ce lam cunoscut la 5 luni de zile mam culcat cu el iam dovedit ca am fost domnisoara si iam zis ca a cum sa nu ma lase el avea varsta de 17 ani la 2 luni dupa ce mam culcat cu el ... am fugit de acasa cu el la el acasa pe undeva pe la tara nu ma deranjat faptul ca nu avea conditi de loc tot ce a contat a fost ca mam intors acas ca mau chemat si miau acceptat relatia dupa 2 luni de zile in care am stat la el acasa a inceput sa ma bata si ma batea zi de zi ramasesem in sarcinat am pierdut 2 gemeni dupa un an mam mutat la amine acas cu el si aici accelasi lucru ma batea am vrut sa ma despart de atatea ori da ei dar nasu meu mia interzis a spus ca daca ma despart de el ma da afara si eu nu aveam unde sa ma duc in fine dupa 2 ani de cand eram inpreuna am ramas dinou insarcinata din cauz la bataile din timpul sarcini am nascut prematur.. pe fica mea am avut multe probleme in timpu sarcini si dupa ce am nascuto el ma batut sr intorsese mama acasa si intro seara cand ploua afar mama auzind ca ma bate incontinoare de la ora 10 seara pana pe la 2 noapte a venit si la dat afara a dormit in masina lu nasu meu a doua zi a plecat si timp de 6 luni nu la intresat de copil daca are lapte pemparsi nimic dupa 6 luni sa intors din caura lu nasu si eu nu il mai iubesc nu vreau sa mai fiu cu el ca si asa nu ma ajuta cu nimic ca munceste pentru el, el sa aiba bani de mancare tigari bautura….dar nu am ce sa fac findca nasu meu si cu mamaia mea ma obliga sa fiu cu el si plus de asta de cateva saptamni iar a inceput sa ma bata sa ma jigneasca…asta da vbc….mam saturat a cum chiar la momentu asta nu avem bani sa ii lom lapte la fata si mai davreme ma si batut dincauza ca vreau sa adopt un puiut de catelusi pentru fata mea pe care o iubesc enorm si pentru ea as fi in stare sa fac orice chiar sa stau sa fiu batut chiar daca mam saturat…. credeti ca ma puteti ajuta cu vrun sfat? va pupic si o seara buna

13'189
7
comentarii

rebecca_s

Nu consider ca am o vdc.am 23 de ani,arat bine spre deosebire de celelalte fete de varsta mea.o dau in bara des cu relatiile.din prima relatie m.am ales cu un mariaj de 2 ani jumate,esuat,pierderea virginitatii,2tentative de suicid,cine ar fi crezut c voi cadea cu tot cu lustra sau ca va trebui sa platesc asigurarea unui logan,dupa ce i.am indoit capota.din a doua relatie m.am ales cu un an jumate de batjocura ,tipete,injuraturi,o paguba financiara de 4000 de lei.a treia relatie s.a incheiat acum o saptamana,dupa 3 luni de relatie,paguba de 3000lei,si inima clcata in picioare,a da….si mi.am luat si bataie de la el…dar acum imi iau revansa.mi.am recuperat banii,ma linistesc si intru in forta. Vdc ar fi daca nu as avea imaginatie pt razbunari.duc o viata amuzanta

13'186
5
comentarii

AnonimulCelebru

Povestea mea e simpla,tocmai m-am despartit acum 2 saptamani de iubita mea dupa o relatie care a durat peste 3,5 ani.Am 25 ani,sunt blond,ochii albastri,inalt,frumos,visul oricarei femei ce sa mai fara lipsa de modestie.Motivul a fost ca n-am reusit sa ma angajez undeva pana acum.Dar de bani nu m-am plans niciodata,eu avand niste activitati nu tocmai legale de care m-am lasat recent.Ea deja are o cariera in proiecte europene,eu neavand nici o zi de munca la activ,aici a fost problema.Si asta mi-a reprosat ca nu am reusit sa fac nimic pana la varsta de 25 ani,dar eu in cateva luni termin Academia Navala,deci urmeaza sa-mi incep si eu o cariera,cat mai avea de asteptat? Putin. Ce sa mai zic,ne facusem planuri de sarbatori revelion,rahaturi din astea,munte etc,dar am ajuns sa fiu Grinch anul asta pentru familia mea cu depresia prin care trec.Si asa oricum nu-mi pasa mie prea mult de sarbatori. Adevarul e ca nici nu-mi doresc sa am o cariera pe mare ca stiu cum e pe mare,te duci normal te intorci nebun.Dar o urmez doar asa s-o am in palmaresul meu gol.Odata cu despartirea asta,m-am inchis in mine,am ajuns sa plang dupa o femeie avand in vedere ca mai sunt alte 4 miliarde pe planeta asta.Ce sa fac ba sa trec peste ?Sunt din Constanta in caz ca se intreaba cineva,cred ca nu-mi mai doresc in viata mea o relatie si o sa merg toata viata la curve desi nu-mi doresc asta,adica am si eu demnitatea mea de barbat,pot sa agat oricand o femeie fara sa merg la curve avand in vedere ca stiu ca sunt admirat de multe,ba si nu sunt modest jur.Ce dracu fac acum de revelion? Bubui o petarda si ma culc? ca nu vreau sa merg si sa le stric si altora revelionul prin starea mea.Mai am multe de spus despre viata si copilaria mea jalnica dar nu are rost acum,mi-e cam lene. Hai Craciun Fericit la toti.

13'178
11
comentarii

hope77

Bun site,oarecum ma face sa zambesc,undercover pot sa ma descarc, am si eu o VDC.Am 37 de ani,sunt bruneta ochi verzi,desteapta,castig foarte bine,arat bine,am apartamentul meu,masina mea sunt divortata de 9 ani si am o relatie de 8 ani cu cineva de care ma agat cu disperare sa nu il pierd,am si o fetita din prima casatorie si ultima casatorie in viata asta, pe care o creste mama,din pacate eu din cauza job-ului fiind mai mult o mama de week_end.Aici intervine VDC,DE CE?Am sa fiu foarte directa.Sunt o persoana fidela,nu imi place sa schimb barbatii,am incredere in oamenii,sunt proasta de buna,nu suport certurile,ma intereseaza mai mult fericirea altora decat a mea…adica merg pe principiul sa nu deranjez pe nimeni sa fie bine,EL,individul cu care stau de 8 ani e total diferit de mine,e incult,ma injura cand nu sunt de acord cu el,sta in casa mea,nu plateste chirie,ma ajuta rar cu banii si atunci imi scoate ochii,in sensul ca imi plateste un concediu si nu ca eu nu mi-as putea permite ci pur si simplu sa ii las impresia ce de treaba e el…Toata lumea,toata familia imi spune sa il las,eu sunt Gica contra la feminin,sper si sper si iarasi sper ca intr-o zi o sa ma aprecieze.I-am dat o suma de bani imprumut,nici macar multumesc nu mi-a spus cand mi ia returnat
,i-am facut cadou de Mos Nicolae,nici macar multumesc nu mi-a spus,nu mi-a cumparat niciodata un inel sau o floare si eu totusi sper sper ...ce dracului sper???Cu siguranta sunt cea mai mare idioata de pe site-ul asta VDC.

 < 1 2 3 4 5 6 7 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil