LoginVreau cont
 < 1 2 3 4 5 6 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil  

Intrebare:

Daca ai castiga 1 milion de dolari ai renunta la ce faci acum?

13'367
2
comentarii

Simon_Riley

Site pentru a te descarca sufleteste?de ce nu?sa incep:
Am 20 de ani si pot spune ca am o viata foare frumoasa(asa pare la suprafata),parinti potenti financiar,am un fizic de invidiat,sunt student,sunt vazut de majoritatea prietenilor ca un tip inteligent,rafinat si foarte sigur pe sine dar realitatea e departe de adevar.
Sufar de depresie,pur si simplu imi urasc viata si tot ce mi se intampla,ma gandesc foarte des sa ma sinucid deoarece asta nu e viata ce o vreau.Parintii mei imi controleaza viata,datorita faptului ca ma finanteaza, ei decid si pentru mine,ei mi-au ales liceul,ei mi-au ales facultatea, ei mi-au impus sa nu am vicii,sunt practic o marioneta,nu beau,nu fumez,nu ma drogez(stiu,pare ceva ce toata lumea ar vrea sa aiba)
Sunt virgin,nu pentru ca nu stiu sa vorbesc cu o femeie,nu am nici un impediment in asta,dar niciodata nu ma bag in seama,sunt timid si plus de asta urasc femeile,nu stiu de ce,pur si simplu imi e scarba cand vad ce panarame sunt prin oras,pe la facultate,peste tot(da,generalizez dar na)
Corp frumos(1.90 inaltime) am degeaba,sufar de acnee,pe fata am maxim vreo 6 7 cosuri si ceva urme pe obraji dar pe corp,e oribil,am pe piept,spate si umeri niste cosuri mari si oribile.Ma uit in oglinda si imi spun"jogging saptamanal,mancat sanatos mereu,sala 3 ani,si pentru ce,imi e scarba de ce vad in oglinda,atata munca pentru nimic,poate asta e motivul pentru care nu am reusit decat maxim un preludiu cu o femeie",e genetic,nu prea pot lupta cu acneea asta.
Facultatea o detest,nu am restante si sunt printre primii ,dar o fac din obligatie,in fiecare zi ma trezesc si imi zic"Oh super,o alta zi de rahat in care trebuie sa tocesc niste inutilitati doar pentru ca asa vor dragii mei parinti si profesori".Eu am vrut sa merg la drept dar ai mei au insistat sa merg la medicina pentru ca no..familie de medici.
Viata sociala exista,dar inafara de cativa prieteni si iesiri in oras doar pentru a pierde vremea pe o banca si a visa sau privi femei altceva nu se intampla.
Nimic nu e cum vreau eu,toata ziua o lalai aiurea(adica invat),sunt zile in care nu ma pot ridica din pat,stau cu laptop-ul in brate si ma uit la filme,am avut o perioada in care eram dependent de gaming,pana au aflat ai mei si mi-au spus sa o las mai moale sau se duce dracu calculatorul.
Asta nu e viata mea,ma gandeam in vara asta sa ma sinucid si credeti-ma chiar nu stiu daca am sa o fac sau nu.
Stiu,e o viata frumusica,dar nu e viata mea,sunt practic un cyborg ce isi pierde din umanitate pe zi ce trece.Sa fiu un rebel nu pot,nu merge cu ai mei,m-ar da afara cu prima ocazie si m-ar taia de la ratia lunara de bani,sunt ca un big brother,nimic nu se intampla fara stirea lor.In timpul liceului,m-am luat la cearta cu o profesoara si nu am fost la ora ei tot semestrul motiv pentru care am avut si o corigenta,cand ai mei au aflat m-au dat efectiv afara din casa,am stat la un prieten doua zile iar in cele din urma m-au sunat sa ma intorc si sa invat pentru corigenta.
Sunt atat de buni(tot ce le cer imi dau,masina,pc,placa de snowboard si totusi atat de posesivi…Multi ar spune sa fug de acasa dar cu totii stim ca se traieste greu in Romania fara sprijin de la parinti,nu as rezista o luna pe un salariu minim aici.Multi ar spune sa le explic situatia,dar hoho cat am incercat,am luat si o scatoalca cand le-am zis ca nu ma intereseaza ce sunt ei si ca sunt in ochii mei niste tirani.
Da,am fost rasfatat dar cu ce pret…sa nu imi pot controla decizile,stiu ca ei vor un viitor bun pentru mine,dar nu e viitorul ce-l vreau.Sunt singur la parinti deci toata presiunea e pe umerii mei.
Sunt un mare ipocrit,toti ma stiu ca o persoana de neclintit ,sunt un ateu convins,urasc coruptia si coruptii,am un punct de vedere puternic printre prietenii mei dar in sinea mea sunt patetic,sunt un nimeni,sunt un robot in devenire…

13'361
7
comentarii

bobo_tristul

Draga VDC ma cheama Cristi Pipan , sunt din Bucuresti si momentan stau cu ai mei int-o garsoniera din berceni.
Caut cumatra de 5 ani , dar nu gasesc . La liceu nu ma baga nimeni in seama si acasa parintii ma neglijeaza, nu stiu ce sa fac ?
prietenii mei se drogheaza si nu vreau sa oi fac si eu , am vazut cum se comporta si nu as vrea sa ajung acolo .
vreau sa ma o viata normala , va rog ajutati-ma !!

13'354
8
comentarii

DefeatedTK

Salut! Urmaresc de mult acest site, se pare ca intre timp si viata mea a devenit DC..
Am 23 de ani, sunt virgin, nu am avut niciodata o prietena in sensul adevarat al cuvantului, daca ma gandesc mai bine nici nu stiu cum e sa saruti o fata. Am o slujba de rahat unde castig putin peste salariul minim, stau in continuare cu parintii si cred ca voi sta toata viata cu ei. Mai nou am devenit dependent de pariuri, am pus in 3 luni cam 5000 de lei adica aproape jumatate din salariul meu pe un an. Cred ca viata de cacat ti-o mai faci si singur.. in cazul meu..
Am vrut sa ma descarc de ce am pe suflet. Sfaturi/Sugestii/Reclamatii?

13'342
1
comentariu

CREAM

VDC pentru mine , un baiat cu 21 de ani proaspat impliniti incepe de acum o luna si deja simt ca nu mai rezist . Parintii mei s-au despartit din cauza banilor , eu sunt in Bucuresti la facultate si deja am inceput cum nu se poate mai prost , pic examene in prostie cu 49 de puncte , profii nici nu se uita la mine , au un aer zeflemist , avand in vedere ca pentru ultimul examen am invatat 4 zile la rand si sunt super frustat.Nici cu restu nu stau mai bine , bani nex , femeie nex , doar multe examene si o speranta ravasita chiar in anul 3 de facultate ... VDC

13'338
6
comentarii

X00001111000

Am 24 de ani, prima mea prietena a fost la 22 de ani, si debea acu cateva zile am rupt-o cu ea, deoarece se futea pe bani tot timpul, deci prima mea iubire care o iubeam la nebunie am citit prin mesajele ei ca vorbea cu multi altii cum ma foloseste doar pe mine, ca o ajut cu una alta si isi da intalniri pentru futaiuri pe bani. Apoi, mai stau si cu maicamea la varsta asta, n-am job, mai am si pula de 13 cm (ceea ce cred eu ca poate fi considerata mica)
SA MA FUT IN VIATA ASTA !

13'335
9
comentarii

tomiloverboy

Buna ma numesc Andrei si ma plictisesc groaznic , serialul la care ma uit este parca desprins dintr o VDC , pe facebook nu gasesc nimic interesant si am o VDC , o mare VDC , va rog ajutor , nu vreau sa traiesc asa toata VMEADC , va rog ajutati ma cu un comm de incurajare sa stiu ca e cineva acolo pentru mine . Multumesc VDC!

13'326
11
comentarii

VDC 13'326

Nouă pe site deci hi everyone. Am 20 de ani în cazul în care sunteti curiosi si am observat foarte multe persoane cu probleme în care mă regăsesc. Am decis să îmi fac cont pentru prieteni noi. Sunt o persoană deschisă şi nu sunt genul să judec pentru că fiecare dintre noi are probleme deci dacă vă simţiţi singuri sau vreţi să discutaţi cu cineva lăsaţi timiditadea şi lăsați un mesaj or something.

13'331
1
comentariu

Hackul

Cu ce sa incep? A cu faptul ca sunt slab si mi-am distrus sansa la fata pe care o plac,si ca traiesc in Moldova care este o tara de toto rahatul plina de prosti si de porcii rusi.Iar,fiind o tara atit de corupta nu pot avea o viata frumoasa.Si pot sa-mi permit doar strict necesarul.Sunt un baiat de 13 ani,cum am mai spus slab,invat bine si sper ca la vara sa ne mutam in alta tara si ca Dumnezeu sa ma ajute.Cine stie sa-mi dea niste sfaturi va rog!

13'363
7
comentarii

VDC 13'363

Salut.De cand ma stiu am avut o viata de cacat,dar poate se putea si mai rau..Am 15 ani si am sa va povestesc cat de cacat este viata mea.De cand am fost mic parintii mei nu m-au dorit niciodata,tot timpul m-au urat si ma privesc ca pe un blestem faptul ca eu sunt copilul lor.La varsta de 7 ani am inceput sa primesc bataie,cam zilnic.La scoala aveam numai colegi prosti,nu ma intelegeam cu nici unul,cand aia se uitau la desene animate si se jucau cu jucarii eu primeam bataie si mi se spunea constant ca nu merit sa traiesc,ca regreta ca m-au facut si alte cacaturi de genul.A trecut timpul,din clasa a 5-a am inceput,fiind fortat de profesori sa particip la olimpiade.Am participat la engleza,matematica,chimie,stiinte in general si a fost un adevarat iad.Stateam si cate 4-5 ore dupa scoala pentru pregatire,in timp ce colegii mei retardati se distrau si alte cacaturi.In tot acest timp continuam sa fiu batut si mi se amintea zilnic ca nu sunt bun de nimic,ca sunt retardat etc.M-am calificat de mai multe ori la etapa judeteana si nationala la materiile mentionate mai sus,si uite asa se inmulteau si noptile nedormite muncind ca un sclav,deoarece imi era frica si nu aveam tupeul sa ma impotrivesc.Majoritatea de la mine din clasa erau tigani si ascultau muzica de cacat ( manele,dubstep,pop etc) si radeau tot timpul de mine ma faceau tocilar,prost,radeau ca sunt batut de parinti,cacaturi de genul.Dupa care,din cauza stresului m-am imbolnavit de anemie,deoarece tot timpul am fost slab si inalt,ceilalti radeau de cele mai multe ori de aspectul meu fizic.Uite asa a venit si Evaluarea Nationala in clasa a 8-a unde am futut-o complet.Am luat niste note de cacat ( 8 la romana 9 la mate,stiu ca nu sunt de cacat,dar in opinia parintilor mei sunt) pentru care am fost batut extrem de tare,incat mi-a dat sangele pe nas si ma rog aveam spatele facut praf de la cat m-au batut cu cureaua si cu vatraiul,dar nu prea imi pasa de bataie ca si asa nu mai ma durea,si preferam mai bine sa fiu batut decat sa fiu pedepsit fara calculator,dupa care nu am primit mancare 2 zile si am dormit afara.Am ajuns in clasa a IX-a la un liceu mediu,cu colegi de tot cacatul,si sunt si agresat zilnic de un cacat care imi cere temele,iar daca nu ii le dau ma bate si ma ameninta cu cutitul si cu moartea,si ca vine cu nu stiu cine,pana cand intr-o zi o sa ma satur si o sa imi bag pula in viata lui si in scoala lor de cacat,si aicea particip la olimpiade,profesori de tot cacatul care ma obliga sa fac niste cacaturi care nici nu sunt folositoare si nici nu imi plac si parintii inca ma bat,doar ca acuma sunt si probleme cu banii si mai se si cearta intre ei.Viata mea este plictisitoare,toata ziua stau la calculator si ma joc,afara cand ies,ies doar noaptea si ascult muzica care imi place ( Death Metal si Black Metal).Prieteni nu am,prietena nici nu ma gandesc la asa ceva din moment ce sunt prost,urat,tocilar,si un las desavarsit.Sunt si dependent de pornografie si masturbare,am inceput sa ma uit la pornografie,deoarece voiam sa scap de stres,si acum regret acest lucru,deoarece nu ma pot oprii din a ma mai uita la pornografie,aceasta dependenta imi distruge viata,pe langa faptul ca deja e fututa rau.Colegii mei se distreaza si se bucura de viata,iar eu stau inchis in casa,fara prieteni,scriu toata ziua ca un tocilar ce sunt,si sunt si batut de parintii mei si uite asa mi s-a dus si copilaria,numai cand ma gandesc la ce ma asteapta in viata mi se taie tot cheful de a mai traii. Sinuciderea e un act de lasitate,prefer sa infrunt viata asta de cacat,nu de alta dar daca as murii cred ca s-ar bucura prea multa lume.Macar sunt recunoscator pentru faptul ca sunt sanatos ( partial).

13'351
5
comentarii

BurnENERGY

ciao
am hotarat sa postez aici in speranta ca poate reusesc sa primesc niste sfaturi ca sa pot scapa de viata asta de cacat care o traiesc
toata viata mea a fost de cacat
ma gandesc sa ma spanzur ca nu se mai poate asa
pe langa ca in ianuarie 2016 am facut un an de cand sunt in friendzone trebuie sa va zic ca asta o pot rezolva
dar celelalte probleme ba din contra
pt ca stau cu ai mei si innebunesc pe zi ce trece
nu dau 2 bani pe mn
ii e ciuda ca lucru si am zile libere si castig mai mult ca mama
cand am terminat a 12a mama m.a tot condamnat ca am terminat la stiinte sociale si nu am calificare
dar eu am facut canto 2 ani si am diploma cu rezultate f bune am avut si concerte si urmeaza sa scot o noua piesa in curand
si pe langa vreau sa fac scoala de soferi ca sa imi pot da peste cativa ani atestatu ca sa fiu sofer pe tir
dar ai mei nu ma inteleg ca nu le pasa ca is nebuni ba chiar ma descurajeaza de parca asa dobitoc is ca nu pot sa imi iau scoala de soferi
m.am saturat sa ma tot fure si sa se bage in viata mea
Daca tot asa va fii scenariul din filmu vietii mele intr.o buna zi ma voi duce in padure si ma voi spanzura
ca deja m.am saturat sa traiesc mereu aceeasi zi si sa se bage in viata si treburile mele
mereu la noi au fost probleme cu banii si mama nu a fost in stare sa imi faca conditii parca ne intoarcem la comunism sa mor io
singurul lucru fain in viata asta a mea e ca am loc de munca si si prietene adevarate care ma inteleg
scuze ca v.am luat 2 min din viata sa cititi povestea vietii mele

13'306
5
comentarii

NoriDeZi

Salut…Am o vdc pt ca nu am bani fara bani nu poti face mai nimic noi cei care lucram suntem sclavii guvernului noi lucram pentru guvern nu pentru noi noi suntem doar niste SCLAVI e o viata de CACAT la oameni le trebuie BANI BANI BANI fara bani nu e VIATA pentru noi nu ?Traim intro lume cu VDC se stie…...VDC

13'343
1
comentariu

wizzye

Vreau sa ma descarc frateeee..nu mai suport ! Am 21 de ani , anul 3 de facultate si totul a inceput inainte de Craciun cand ai mei s-au despartit din cauza banilor si cum o ducem prost parca totul s-a directionat inspre mine . Sunt in sesiune , invat ca idiotu 4 zile la rand fara sa vad ziua soarelui , si ma pica toti dobitocii cu 49 de puncte .. sunt terminat , nu e ca si cum te-ai duce fara nici un stress stiind ca nu ai invatat nimic. Defapt acest lucru mi-a cam pus capac pt. ca inainte de examene am avut colocvii si alte abureli si am dat-o in bara la toate desi eu eram cel care le stia pe toate si ii ajutam pe toti sa invete , ca urmare fiind ei luau note duble fata de mine . Fml intr-un final si sper sa iau examenele ramase . Soare te rog sa rasari si pe strada mea odata !

13'340
3
comentarii

Davidddd

Nu am ceva sa va zic sau sa ma plang. Vreau doar sa va spun ca am dus-o mai greu ca multi dintre voi, ca am trait intr-o familie care nu m-a ridicat, cu un tata care m-a injurat si batut, tinut nemancat, am facut din cauza asta hernie hiatala si stau pe pastile de ani buni datorita faptului ca am avut curajul sa fug de acasa, altfel sufeream si acum de arsuri pana faceam cancer la gat de la acid, ca nu m-au dus la doctor si am rinichii cu nisip si pietre si care ma chinuie zi de zi, si inca destule alte probleme peste care am reusit sa trec. Faptul ca mi-am dorit sa fiu mereu bun la matematica nu i-a incurajat pe ai mei sa ma sustina destul in treaba asta, in ciuda faptului ca am luat premii la olimpiada muncind singur, in conditiile in care colegii mei nu reuseau ce faceam eu din ambitie chiar si cu o tona de bani si resurse. Ce vreau sa va spun e ca sunt aici sa va incurajez, sa va imbarbatez. Ce **** mea, suntem barbati, mi-a crescut barba din clasa a 9-a si desi toti profii au boala pe mine nu o dau jos, ca ma simt bine cu ea chiar de e cea mai mare din scoala. Imi bag toata **** in lume si in lege si in tot ce fac ei. Oricum nu le pasa, daca esti nascut in locul potrivit, o sa ai de suferit orice ar fi.  Fratilor, nu vreau sa va mai vad asa de deprimati, am avut si eu depresie am vrut si eu sa omor pe oricine are ceva de suflat in fata mea, am fost si eu deprimat ca altii se ridica in fata mea cu atata usurinta, si sunt niste nimicuri. Eu mi-am gasit stilul hip-hop al anilor ‘90 ca hobby, si ma imbrac asa si ma port asa, si sunt diferit in felul asta. Toti figurantii cu haine de firma si fite cat cuprinde se plimba pe lumea asta si alti idioti la fel de mari ca ei chiar pun botu’ la linguseala asta. Eu zic sa le dam la m*ie, si sa fim ceea ce suntem. Daca va deprima felu vostru de a fi, ganditi-va daca e moral. Atata timp cat nu e ceva imoral (si aici nu includ atacuri asupra bogatanilor m*isti corupti, pe aia i-as arde de vii cu toata placerea) nu aveti de ce sa va fie greu cu stilul vostru. Gasiti-va ceva care sa va determine viata, un stil o atitudine, si construiti-va cu acel lucru, o bariera puternica intre voi si lume. Chiar daca credeti ca sunteti suflete sensibile, asta nu inseamna ca orice ratat are dreptul sa va manipuleze. Sensibilitatea trebuie pastrata pentru cine merita. Asta e un mesaj pentru cei afectati de atitudinea celorlalti. Problemele financiare au distrus foarte multi oameni, de asemenea. Trebuie sa trecem peste. Toate problemele cu exceptia mortii, au cel putin o rezolvare, nu uitati lucrul asta. Toate probemele au aceeasi solutie, trebuie lucrat in interior, trebuie sa ne autoprotejam psihologic. Numai asa, orice atac devine nul. Cine vrea sa discute cu mine si are nevoie de imbarbatare sa mi comenteze mai jos. Sunt deschis discutiilor. Numai bine va doresc si cel mai important lucru, solidificati-va psihicul, nu lasati nimic sa va doboare. In loc de "why me" spune "try me"

13'336
5
comentarii

TheLegend27

Salut, m-am gandit sa intru si eu aici si sa imi scriu ofurile.
Ca sa fiu scurt si sa trec direct la subiect motivele pt care consider ca am o VDC:
1. Am 27 de ani, nu am mai avut o prietena de 7 ani si nici sex nu am mai facut de atunci. Am mai incercat prin baruri sa agat mai rar, dar fara succes, rar pt. ca de obicei sunt timid si am nevoie de un stimulent alcoolic pt. curaj.
2. Stima de sine e cam la pamant, ma uit in jurul meu si majoritatea prietenilor mei/cunostiinte au deja pe cineva si o situatie financiara mai buna.
3. La aspect fizic in afara de faptul ca am facut burta de la bere/carbogazoase and shit eu zic ca is ok, dar asta nu e asa grav, ma pot motiva sa slabesc.
4. Am un job de rahat unde castig doar 900 de lei in mana. Desi am fost la interviuri cu joburi mai bine platite, mi-a fost frica ca poate nu o sa ma descurc la noul job asa ca am ramas la vechiul.
5. Avand 900 de lei e clar ca stau cu ai mei, neputand sa ma intretin singur cu atat.
6. In timpul liber in weekend ies cu prietenii la o bere, iar in timpul saptamanii dupa munca de obicei joc WoW la nivel avansat, stiu, ar trebui sa ma las de el.

Pareri/sugestii?

13'327
1
comentariu

VDC 13'327

Intr-un final m-am hotarat sa scriu aici. Am 20 de ani, stau nu foarte departe de Bucuresti si nu pot spune ca am o viata de cacat dar ca fiecare dintre voi am probleme. Sa incep cu copilaria unde ai mei s-au despartit iar eu am ramas cu mama si parintii ei. Pe la 13 ani am inceput sa ies pe afara cu baietii si sa am anturaje proaste.. droguri, scandaluri. Fiind fata si cea mai mica din grup am venit cu ideea sa ma apuc de vandut droguri. Facand bani din asta nu ma mai interesa de liceu, am abandonat si m-am si potolit in scurt timp. Am inceput o relatie frumoasa care a durat 2 ani jumate. Timpul a trecut bunicul meu a murit iar bunica mea s-a hotarat sa il aduca pe tata inapoi sa fie un barbat in casa. Problema e ca mama e schizofrenica si are nevoie de liniste dar tata face mai mereu scandal, am vorbit cu ea sa il dea afara si nu vrea din cauza banilor care ii aduce in casa si ca o ajuta la treaba. Eu nu imi gasesc de munca din cauza liceului si de aici incep certuri si probleme. Povestea e mai lunga dar am scris pe scurt. Cine cauta un sfat sau doar sa discutam ne auzim pe whatsapp la nr . 0761228395.

13'320
7
comentarii

SuntemRobi

Buna ! Dupa cum vad pe aici sunt intradevar persoane care au probleme grave de sanatate/financiare/familie etc ... As vrea sa va prezint si eu "problema" mea care e una mai mult psihologica. Probabil veti rade ori veti spune ca nu reprezinta o problema , dar va rog cine se simte in stare sa isi scrie parerea/sfatul cu respect .
    Sunt un oarecare baiat de 23 de ani ,momentan sunt plecat din Romania ca multi altii. Totul a inceput in clasa a 11-a(aveam 17 ani) cand m-am mutat intro alta clasa a unui liceu.Acolo am vazut pentru prima oara pe aceasta fata care mi-a placut instantaneu, parea sa o cunosc de undeva dar nu vedeam cum(probabil hormonii erau de vina) . Tin sa mentionez ca eram foarte timid si sensibil emotional deoarece am avut o viata de familie foarte dificila,pe care putini ar intelege-o.De asemenea situatia mea financiara era probabil cea mai dificila din toata clasa iar cativa colegi obisnuiau sa faca glume pe seama asta. Vroiam sa ii atrag atentia acestei fete, sa ii spun ca imi place de ea, ca sunt indragostit .Dupa cateva luni in noua clasa am inceput sa ma gandesc obsesiv la ea, in sensul ca nu puteam pur si simplu sa o scot din mintea mea prin nici o metoda.Nu imi imaginam scene sexuale cu dansa sau alte perversiuni, ci scene romantice sau cum ar fi trebuit sa fi petrecut timpul impreuna fericiti. Am decis sa ii las flori dimineata in banca ei( nici acum nu stiu de ce ) fara sa ii spun nimic. Imi era teama de raspunsul ei, imi era teama de persoana ei ,o teama obsesiva care imi macina gandurile si sentimentele zilnic !! Vroiam o doream nespus sa fim prieteni sa fim impreuna dar cu cat taceam mai mult cu atat devenea mai imposibila "relatia" noastra. In principal ma ingrijora faptul ca nu aveam bani mai deloc, parinti mei erau simpli muncitori cu 500 lei salar fiecare ,din care supravietuiam :( Incepeam sa urasc societatea si tara in care locuiam, eram o victima a tiraniei politicienilor (asa consideram atunci) iar in tot acest timp obsesia pentru aceasta fata crestea pe zi ce trece .... Erau momente de tortura psihica in timp ce eram la scoala deoarece o vedeam zilnic si vroiam sa o sterg din mintea mea dar nu puteam . erau momente cand imi plangeam de mila ca o fetita ,eram prizonier gandurilor negative :(
    Asa am petrecut ultimii doi ani de liceu in stresuri si ganduri amestecate :despre aceasta persoana, viitorul meu ,scopul meu pe acest pamant,probleme de familie si multe altele. Dupa terminarea liceului am inceput sa ma ridic singur ,sa imi creez un viitor financiar mai bun decat au putut sa imi ofere parintii(ceva la care inca mai lucrez),sa experimentez viata in moduri diferite fata de majoritatea celor de o varsta cu mine ... am avut multe peripetii si aventuri(non sexuale/romantice) care le-am facut cu placere si entuziasm . Vreau sa precizez ca sunt o persoana careia ii place schimbarea ,m-am scimbat mult in privinta viziunii mele asupra lumii, m-am schimbat emotional/psihic si inca sunt in proces de schimbare .
  Dupa doar un an de cand terminasem liceu si BAC-ul , am comunicat putin cu dansa pe facebook (cred ca pentru prima oara) nu mai eram la fel de obsedat de dansa ,dar curiozitatea ma impins sa ma intalnesc cu ea la o cafea ... prima oara fata in fata ... m-au apucat din nou aceleasi emotii ca la inceput .. am avut o discutie bizara si scurta in care nu am putut sa ma comport normal… am terminat discutia si am plecat acasa fiecare… de atunci am trecut la o stare depresiva si negativa acuta chiar critica ( in acelasi perioada muncisem o 1 luna si doua saptamani pe gratis fara sa primesc bani + ma intorsesem din Anglia dupa o experienta intensa) deci toate astea la un loc si gandul negativ ca nu pot sa fiu mai apropiat de fata aceasta , m-au facut sa cedez nervos… m-am "descarcat" pe facebook… i-am trimis mesaje cu tot felul de tampenii care nici acum nu imi amintesc de ele ,dupa care am ajuns la spitalul de boli mintale unde am petrecut 7 zile de teroare ....
  Dupa o perioada am inceput sa o uit,imi gasisem un jobin Ro… am vazuto pe strada de doua ori intro saptamana acum 2,5 ani . Imi era rusine de ea , am ezitat sa o privesc si am trecut pe langa dansa ... in ultimii doi ani am reusit sa am cateva relatii superficiale cu doua fete care sau terminat relativ rapid (2- 3 luni )  Din cate am aflat de la fosti colegi ea acum este impreuna cu cineva, (cea ce inca ma roade in adancul sufletului :(  ) ..... au trecut aprope 5 ani si eu inca mai am zile in care ma gandesc la ea .....


  Asta e pe scurt povestea despre aceasta fata ,care m-a zdruncinat emotional si psihic in adolescenta… Ma intreb daca e normal ce s-a intamplat ? Daca am vre-o problema psihica?  Poate fi rezolvata ? Cum as putea sa o uit ?
   
      multumesc !

13'316
6
comentarii

NoName404

Salut!
Am găsit acest site din întâmplare, căutând persoane aflate în situația mea. Inițial nu am dorit să îmi expun povestea vieții mele (nu pot să spun că este chiar VDC, ci mai mult VG-Viață Grea; aflați mai târziu de ce) dar am decis să o fac, pentru a analiza opinii exterioare.
Am 17 ani. Totul începe cu faptul că sunt sărac, iar acest lucru mă complexează enorm de mult. Încă de când mă știu, am cunoscut ce înseamnă lipsurile, începând de la a nu avea o casă decentă (nici măcar nu am o baie fucțională / bucătărie echipată etc., locuind în 2 camere 5 persoane) până la a avea parte de zile în care există pentru mine o singură masă în zi (hrănitoare ce-i drept, dar numai pentru câteva ore!). Casa în care stau nici măcar nu sunt sigur că aparține părinților. Defapt, părinții mei nu cred că au nici măcar 1 cm de pământ. Chiar și acum îmi amintesc cum „casa” în care trăiesc a fost scoasă la vânzare de un văr de-al tatei. După un scandal monstru s-a calmat situația și cumpărătorii au plecat, anunțul fiind anulat.  Părinții mei nu câștigă îndeajuns pentru a întreține cât de cât o familie de 5 persoane (ei doi și încă trei băieți - am doi frați, unul în clasa a V-a și unul masterand la facultate). Mama s-a pensionat pe caz de boală, cu o pensie de 400 lei, iar tata lucrează ca șofer pentru 700 lei. Pentru moment este bine și așa, având în vedere că tata a găsit din fericire acea slujbă după 3 ani de șomaj. Partea bună (dacă pot zice așa) de care mă bucur este faptul că nimeni (cu excepția rudelor) nu știe că sunt sărac. Toți cred că sunt înstărit. Acest lucru s-a întâmplat deoarece mă pricep să ocolesc adevărul, iar când nu pot, mint, când vine vorba de unde locuiesc / dacă am bani. Dar mai ales, datorită faptului că știu cum să am o ținută impecabilă (primesc de la rude sau adun leu cu leu și îmi iau haine pe placul meu, știind cum să caut haine ieftine care, după ce le asortez, să arate ca de firmă - dar totul la un cost: cred că pe acasă port aceleași haine de mai mult de 5 ani, având vreo 4 schimburi). Momentan trăiesc totuși cu frica că într-un final va descoperi cineva acest lucru, dar cred că îi va fi foarte greu, având în vedere că sunt o persoană foarte precaută - mă uit în stânga și în dreapta înainte de a intra în curte de 10 ori; dacă mi se pare că vâd pe cineva cunoscut, îmi continui drumul înainte, nu acasă. Îmi este rușine de locul în care trăiesc. Când mă gândesc la câte lucruri frumoase ai ceilalți iar eu nu le am simt că mă sufoc. Mă arde invidia, știind că poate aș merita mai mult decât am, iar faptul că sunt sărac nu îl pot accepta!
Oricum, când vine vorba de școală, pot spune că sunt foarte bun. Acum învăț la un liceu de informatică, cel mai bun din județ, iar acest lucru cred că se datoarează dorinței mele arzătoare de a avea un trai mai bun, dar și faptului că îmi place tot ce implică cuvântul calculator. Am obținut bursă de merit (nu este deloc mare, puțin peste 300 lei pe semestru, dar fiecare leu primit contează pentru mine). Am participat la olimpiade, am ajuns chiar și la faza națională unde am primit menținea II, iar pe viitor sper că voi obține mai mult. Aici intervine alt complex major al meu. Din partea profesorilor nu am primit cuvinte de laudă (mai este o persoană care m-a luat la punctaj în clasă), iar acasă, părinții au fost destul de nepăsători, așteptând și eu să îmi dea acolo o mică atenție, chiar și o ciocolată (știind că îmi plac dulciurile), la care ei mi-au spus „-Lasă că o să faci mai bine la anul.” de parcă a câștiga mențiune la olimpiadă națională = ratat. Că am adus vorba de ei, pur și simplu îi urăsc. Îi urăsc că nu au fost în stare să îmi ofere un trai mai bun. Toată ziua stau acasă și se ceartă ca doi idioți. Nu s-a ajuns niciodată la violență, de alcool nici nu se pune problema. Doar se ceartă, dar scandalurile sunt destul de dese și intense. Nu îi mai suport. Nu se poate pune problema despărțirii, știind că nu pot trăi unul fără celălalt. M-am săturat să îi aud certându-se, uneori dorindu-mi în gând, înainte să adorm, cu ochii în lacrimi, o familie iubitoare, întrucât nu sunt sigur că ei mă iubesc. Mai mult ei mă cresc din obligația de părinte, nu din iubire, iar de acest lucru sunt destul de sigur. Îmi amintesc că de fiecare dată când veneam din tabere / excursii (câștigate la concursuri) simțeam o apăsare imensă pe drumul spre casă, iar dacă era seara când veneam, nu mă puteam abține să nu plâng pe drum. În fiecare excursie / tabără găseam persoane de care mă atașam, formând parcă o familie artificială de care îmi era drag. Momentan, părinții au cam uitat să spună de „Mulțumesc / Bravo / Te rog”, iar fraza „Nu ești bun de nimic/ Te distrug” le-a luat locul.
În ceea ce privește viața socială nu am putut avea vreodată o iubită, cu toate că sunt destule care mă doresc (chiar este așa, nu sunt narcisist/arogant dar chiar așa este). Totul din cauza banilor de care nu dispun nicioadă. Nu pot merg la un suc cu iubita având 3 lei în buzunar! M-am mai pus în situația jenantă de a nu putea achita nota de plată; uitându-mă la colegii mei cum își comandă tot felul de chestii (uneori mă simt obligat să merg cu ei, fiindu-mi prieteni și vrând să mă bucur de viață) iar eu nu puteam să mă uit doar la ei, comandam și eu ceva ieftin, după care născocind o minciună cum că am mâncat deja / am uitat banii acasă. Prieteni am, dar în același timp pot să spun că nu am. Cunosc multe persoane cu care mă înțeleg, vorbim, glumim, povestim, dar de cele mai multe ori eu sunt cel care trebuie să meargă la ei. Arareori se întâmplă să fiu căutat pentru a mă întreba „Ce mai faci? / Cum te mai simți?”, iar acest lucru mă doare, ca și cum nu sunt important pentru nimeni, iar o eventuală moarte a mea nu va crea mare agitație. Întotdeauna mi-am dorit să pot vedea / aude persoanele de la capătul sicriului meu. Ce ar spune? Ar fi multe? Ar plânge cineva? O lacrimă măcar? Chiar și falsă...
Ei bine, acum pe final, tot ce pot spune este că îmi doresc să merg la facultate, unde voi avea parte de cameră decentă (da, chiar atât de mult îmi doresc o casă) în cămin. Vă mulțumesc dacă ați citit până aici și am o rugăminte:  să lăsați un comentariu, să aflu ce părere / sfaturi aveți pentru mine. Toate cele bune.

13'311
4
comentarii

Mihai23183

Salut, sunt baiat si am 17 ani. Am mai mult probleme financiare deoarece locuiesc cu mama care avea un salariu de 13 milioane cred , acum nu mai lucreaza si traim din somaj si din pensia alimenatara (deoarece parintii sunt despartiti). Cu taica-miu ma inteleg cam prost(mai mereu ne certam) ,dar macar imi cumpara haine si il mai vizitez (cam putine dar macar nu sunt de la second hand), el financiar o duce mai bine (lucreaza in strainatate salariu cam 1000-1500 de euro) numai ca este cam zgargit cam cu orice nu tine de scoala , deabea imi da bani sa ma duc la doctor care sanatatea e cea mai importanta nici bani de buzunar nu prea imi da mai nou. Sa va spun si cum e prin casa, acum cateva zile acoperisu era stricat si ploua in hol si in bucatarie si asa era cam de vreo cativa ani noroc ca am reusit sa-l rezolvam , nu mai am nicio oglinda doar una foarte mica care e in baie , apa calda nu mai avem si nu cred ca o sa avem nici la iarna nici caldura nici apa calda deoarece s-a inchis termocentrala (tot orasul numai are inafara de cei care au boiler). N-am bani nici pentru mine asa ca nu imi fac prietena, m-as simti mai rau decat cu prietena, nu-mi place sa am prietena si sa n-am bani. O sa fac tot ce pot sa fiu bogat cand o sa fiu major, pana atunci mai astept. Ma simt mai bine acum ca v-am spus si voua :)

13'296
7
comentarii

cryingintherain

Salut.
Nu stiu daca se poate considera ca am o VDC. Pentru ca momentan am unde sa locuiesc. Am un pat in care sa dorm, am ce sa mananc. Insa sunt bolnava…
Inima mea e bolnava.
Sa va spun o poveste…
Inima mea a avut parte de iubire… Pana cand persoana care mi-a daruit acea iubire "a plecat", si nu fizic, ci psihic, pentru ca eu o simt foarte departe. Si mi-a facut mult rau. Si mi-a rupt inima in mii si mii de bucatele. Incercand sa "lipesc" la loc bucatile… M-am taiat. Si m-a durut si mai rau, pentru ca am realizat ca nu pot face asta. Eram sfasiata de durere. Si cam asa ni se intampla tuturor, nu? Atunci cand suntem tradati, cand inima ne este franta pentru ca am pus prea mult suflet pentru cineva/ceva care ne face sufletul sa planga de bucurie… Inainte sa simt aceasta durere, am crezut ca pur si simplu va dura la nesfarsit aceasta fericire. Pentru ca atunci cand eram cu ea ma simteam ca un copil de 5 ani atunci cand i se ofera o acadea sau o inghetata, ca o adolescenta intalnindu-si prima iubire..
Simt nevoia sa scriu, pentru ca ma doare. Si niciodata nu am avut curajul sa admit asta. Imi e dor sa nu ma mai enervez din orice. Imi e dor sa nu am crize de anxietate si atacuri de panica. Imi e dor… Imi e dor de tot ce eram inainte sa te cunosc. Si totusi nu stiu ce mi-ai facut, dar inca te iubesc. Si mi-e rusine. Pentru ca tu nu ai meritat si nu meriti iubire.
Imi pare rau…
Imi pare rau ca te-am dezamagit de atatea ori, mama. Imi pare rau ca iti raspund urat, tata. Imi pare rau ca tip la voi. Imi pare rau ca plang noaptea neincetat gandindu-ma la tot ce s-a intamplat rau in viata mea… Imi pare rau ca nu avem bani. Imi pare rau ca nu sunt ceea ce v-ati dorit.
Imi pare rau ca fratele meu a trebuit sa plece in alta tara pentru ca tara asta e o tara de c**at si nu-ti poti asigura nici macar un trai decent in zilele noastre.
Imi pare rau prieteni, dusmani. Nu sunt nici prietenul perfect si nici dusmanul de temut, pentru ca eu nu pot fii rea. Mama m-a invatat sa iert, si asta e marele meu defect. Iert prea usor cand ar trebui sa las sa plece persoanele ce-mi fac rau.
Sunt dependenta de oameni. Imi e rusine… Imi e foarte rusine.
Imi pare rau tie straine, ca ai o viata de c**at, ca grijile te macina si ca nu ai ce pune pe masa. Ca tatal tau e alcoolic, ca mama ta plange in fiecare seara… Imi pare rau pentru tot ce te apasa. In final, totul va fii bine. Intr-un final… Intr-un final.

13'297
8
comentarii

GigelFrone

Salutare la toata lumea.Vreau sa impartasesc un pic din viata mea cu voi.Am 27 de ani,arat bine,nu sunt urat,sunt inalt,atletic,sunt sociabil,extrovertit si glumet,nu probleme cu timiditatea sau ceva.Am terminat o facult,am un loc de munca cam prost platit,am o rabla de masina,stau cu parintii si sunt singur de vreo un an de zile.Am facut multe la viata mea,am avut multe iubite,am facut tot felul de prostii cum ar fi betii puternice/droguri/curve/etc…Cu alte cuv am trait din plin.Am avut o relatie cu o fata timp de 6 ani,am stat impreuna,ne-am iubit puternic,dar acum 1an si jumatate i-am pus eu sfarsit din cauza ca nu eram pe deplin multumit de ea si la momentul ala simteam ca nu vreau sa o am pe ea pt totdeauna(acum am unele regrete dar cu inima si constiinta impacate fiindca eu am decis sa punem stop).De atunci nu stiu ce mi se intampla,nu mai pot sa agat nicio fata(cu toate ca incerc mereu cand ies prin oras),am devenit foarte cinic,sunt plictisit de toate si de toti,ma simt batran si depasit,parca nu mai am chef de nimic,acelasi lucruri mereu,aceiasi prieteni,aceeasi rutina de kkt.Parca as involua intr-un regres continuu…Simt ca parca totul se duce la vale si parca zilele trec degeaba…

 < 1 2 3 4 5 6 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil