LoginVreau cont
Primele  < 6 7 8 9 10 11 12 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil  

Intrebare:

Daca ai castiga 1 milion de dolari ai renunta la ce faci acum?

13'331
1
comentariu

Hackul

Cu ce sa incep? A cu faptul ca sunt slab si mi-am distrus sansa la fata pe care o plac,si ca traiesc in Moldova care este o tara de toto rahatul plina de prosti si de porcii rusi.Iar,fiind o tara atit de corupta nu pot avea o viata frumoasa.Si pot sa-mi permit doar strict necesarul.Sunt un baiat de 13 ani,cum am mai spus slab,invat bine si sper ca la vara sa ne mutam in alta tara si ca Dumnezeu sa ma ajute.Cine stie sa-mi dea niste sfaturi va rog!

13'329
13
comentarii

anonima.vdc

Bună ! M-am gândit să vă povestesc și eu ceva din viața mea .. Dacă tot am rămas fără prieteni măcar să pot să-mi fac cuvintele auzite de către cineva care ma va înțelege. Voi începe prin a spune ca sunt fată, am 20 de ani , o vârsta foarte frumoasă dacă stăm sa ne gândim, cel puțin așa se spune .. Ei bine , viața mea s-a schimbat radical de când am ajuns la facultate în București, eu fiind o fire sociabilă și chiar simpatică dupa cum îmi spuneau prietenii din orașul meu. Dar aici am realizat că oamenii sunt foarte diferiți, atât de diferiți încât pot spune că am ajuns să urăsc din tot sufletul tot ce se întamplă în jurul meu:). Nu am reușit să-mi fac decât un singur iubit, cel pe care l-am plăcut din prima zi de facultate, care dupa o lună m-a părăsit, ca toți băieții cu care am mai fost de altfel !!!!!!!!! Nu pot să-mi revin și nu mă gândesc decât la el ! N-am avut noroc în dragoste niciodată, mă simt ca și cum aș fi un magnet pentru băieții oribili, sunt virgină și știu că după toate dezamagirile mele nu voi mai fi in stare să iubesc pe cineva.. Nu ma consider cea mai urâta persoană , tocmai de aia nu pot să pricep de ce nu pot să găsesc pe nimeni.. M-am închis în mine foarte tare.. Am ajuns să mă consider o ratată și chiar mă detest uneori.. Mereu îmi pun întrebarea : DE CE EXIST ?? Țin să menționez că pană să ajung la facultate eram o tipă chiar populară și acum a fost o trecere atat de bruscă în extrema cealalta încât simt că înnebunesc de singurătate..

13'324
3
comentarii

salsadud

Cum sa incep,majoritatea va plangeti ca v-au lasat iubitele/iubitii pentru altele s-au altii:)), eu am 21 de ani si nu am habar ce inseamna o inbratisare de la persoana iubita , sincer nu cred ca am primit vreodata o inbratisare de la cineva in afara de parinti si asta e ok , dar totusi ajungi la o varsta de vrei sa fie cineva langa tine.Sex dal in pnm de ala tot faci (eu ii zic fitness) daca nu e dragoste nu e nimica (preludiu) , toate sufera dupa fostu s-au au iubitei frumosi si populari (curvalai) da le place sa traiasca asa se simt iubite si le excita , asta e crudul adevar si nu negati printeselor ca va rupeti dupa unu dorit de toate , mai mult va place popularitatea lui de fu..lau, nu ca o fi el ceva (50 de umbre e lu Grey)..Da nu am iubita si ma doare chestia asta foarte mult :)) am ceva ce imi lipseste si se numeste (nu te placem pentru ca nu ai iubita sau vre-o istorie bogata sa stim cat de bine te f…i) e ok nici nu vreau asta ca m-am plictist , eu vreau pe cineva care sa fie langa mine asa cum sunt,nu printese bosumflate

13'328
4
comentarii

MdaVdC

Salut. Am sa incept cu inceputul. Am 17 ani sunt elev la liceu in cls a 11-a si am o vdc. De ce? Pentru ca sunt un idiot. Din cauza timiditatii nu am prea reusit nimic pana acum. Sunt indragostit nebuneste de o fata si nu , nu am vorbit inca cu ea. Nu cred ca exista zi in care sa nu ma uit pe fb-ul ei si sa blestem ziua in care m-am nascut. Imi tot repet ca o fata ca ea care are 300+ like-uri la poze pe fb,prieteni care mai de care si o viata ,o viata care din cate vad este mai stralucita ca a mea nu ar sta cu unul ca mine, cu toate ca urat si prost nu sunt. Cred ca nici nu stie de existenta mea , iar daca ma duc sa vorbesc cu ea imi este ca o sa stric totul, o sa incep sa ma balbai si o sa se sperie.Nu am mai simtit pentru nimeni asa ceva,este un sentiment de durere, parca mi-ar sari inima din piept cand o vad ca trece pe langa mine pe hol.
Toti imi spun ca anii de liceu sunt cei mai frumosi ani si ca trebuie sa profit de ei. Sunt cei mai frumosi pe drq, si asta este doar inceputul. Incept sa ma gandesc pe viitor, daca o sa am o familie, un loc de munca. Pana atunci abia astept sa termin odata nenorocitul asta de liceu si sa sper ca ochi care nu se vad se uita.

13'323
12
comentarii

SSSSS

Salut!
Am 17 ani!
-nu am prieteni pentru ca ma ironizeaza si eu ma supăr repede si chiar daca gust unele glume ei tot nu se opresc..
-nu am viata sociala..
-nu am avut vreodata prietena…
-sunt timid
-stau doar in casa
-parintii despartiti
-izolat in colectiv de la școală
Mdea…ce viata ...stiu ca nu rezolva cu nimic ca ma plang,dar…!

13'317
3
comentarii

dtii

Salut sunt un baiat de 17 ani si am o VDC. In urma cu 2 ani am cunoscut o fata. Ne-am placut reciproc din prima si ne-am sarutat din prima zi in care ne-am intalnit. A, da asta a fost si primul meu sarut. Dupa aceea am inceput sa iesim aproape in fecare zi impreuna si ne simteam bine tot timpul, cred ca mai mult ea decat mine pentru ca eu doream sa am o relatie cu ea dar fata ea tot timpul spunea ca nu vrea asta din mai multe motive pe care le consideram aberante la vremea aceea(si unele pe care inca le consider) dar am ajuns sa ma obisnuiesc cu ideea. Asta pana cand am facut revelionul impreuna si ea sa sarutat un alt baiat(mi-a spus un prieten lucrul asta pentru ca macar avea bunul simt sa nu o faca de fata cu mine).  Nu am mai vorbit cu ea toata seara si a doua zi am decis ca e mai bine daca nu as mai tine deloc legatura cu ea, asa ca m-am certst cu ea. Dupa asta nu am mai avut deloc incredere in mine si mi-am dat seama ca am iubito. Dupa ceva timp am trecut peste(sau cel putin asa am crezut). La un moment dat am iesit in oras cu niste prieteni comuni si am inceput sa vorbim din nou si mi-am dat seama ca defapt nu mi-a trecut deloc si chiar tin la ea, dar nu vreau sa incerc sa am o relatie cu ea pentru ca stiu ca as rani-o din nou, asa ca de mai mult de jumatate de an tot ce fac este sa incerc sa trec peste, dar tot ce fac este sa pun mai mult suflet de la zi la zi. Asa dar dupa acesta perioada nu mai am absolut deloc incredere in mine si sunt convins ca singurul lucru care ma poate face sa imi recapat increderea ar fi daca as lua-o de la inceput cu acea fata dar nu stiu daca pot sa fac chestia asta pentru ca ori ar refuza ori ar urma sa fie ranita de mine in viitor. Multumesc VDC.

13'318
10
comentarii

kiss_the_fist

duceti-va toti in m***ii v****i, nu am nevoie de lamentari goale si inutile. Tot ce se intampla cu lumea se merita dinadins. Muriti dracului odata de cimpanzei. Am sa beau tot alcoolu care-mi pica-n mana, am sa fumez cele 2 pachete pe zi in continuare… Sper sa mor cat mai curand, traim oricum degeaba, totu-i degeaba, nu se schimba nimic.

13'314
6
comentarii

Matryosshka

VDC e cind ati pus mina de la mina cu vecinii bani sa faceti drumul si a dat o ploaie si s-a innmuiat pamintul de-a binelea, si acum nu pot sa ies cu masina nici pina la farmacie sa-mi i-au un medicament!

13'306
5
comentarii

NoriDeZi

Salut…Am o vdc pt ca nu am bani fara bani nu poti face mai nimic noi cei care lucram suntem sclavii guvernului noi lucram pentru guvern nu pentru noi noi suntem doar niste SCLAVI e o viata de CACAT la oameni le trebuie BANI BANI BANI fara bani nu e VIATA pentru noi nu ?Traim intro lume cu VDC se stie…...VDC

13'320
7
comentarii

SuntemRobi

Buna ! Dupa cum vad pe aici sunt intradevar persoane care au probleme grave de sanatate/financiare/familie etc ... As vrea sa va prezint si eu "problema" mea care e una mai mult psihologica. Probabil veti rade ori veti spune ca nu reprezinta o problema , dar va rog cine se simte in stare sa isi scrie parerea/sfatul cu respect .
    Sunt un oarecare baiat de 23 de ani ,momentan sunt plecat din Romania ca multi altii. Totul a inceput in clasa a 11-a(aveam 17 ani) cand m-am mutat intro alta clasa a unui liceu.Acolo am vazut pentru prima oara pe aceasta fata care mi-a placut instantaneu, parea sa o cunosc de undeva dar nu vedeam cum(probabil hormonii erau de vina) . Tin sa mentionez ca eram foarte timid si sensibil emotional deoarece am avut o viata de familie foarte dificila,pe care putini ar intelege-o.De asemenea situatia mea financiara era probabil cea mai dificila din toata clasa iar cativa colegi obisnuiau sa faca glume pe seama asta. Vroiam sa ii atrag atentia acestei fete, sa ii spun ca imi place de ea, ca sunt indragostit .Dupa cateva luni in noua clasa am inceput sa ma gandesc obsesiv la ea, in sensul ca nu puteam pur si simplu sa o scot din mintea mea prin nici o metoda.Nu imi imaginam scene sexuale cu dansa sau alte perversiuni, ci scene romantice sau cum ar fi trebuit sa fi petrecut timpul impreuna fericiti. Am decis sa ii las flori dimineata in banca ei( nici acum nu stiu de ce ) fara sa ii spun nimic. Imi era teama de raspunsul ei, imi era teama de persoana ei ,o teama obsesiva care imi macina gandurile si sentimentele zilnic !! Vroiam o doream nespus sa fim prieteni sa fim impreuna dar cu cat taceam mai mult cu atat devenea mai imposibila "relatia" noastra. In principal ma ingrijora faptul ca nu aveam bani mai deloc, parinti mei erau simpli muncitori cu 500 lei salar fiecare ,din care supravietuiam :( Incepeam sa urasc societatea si tara in care locuiam, eram o victima a tiraniei politicienilor (asa consideram atunci) iar in tot acest timp obsesia pentru aceasta fata crestea pe zi ce trece .... Erau momente de tortura psihica in timp ce eram la scoala deoarece o vedeam zilnic si vroiam sa o sterg din mintea mea dar nu puteam . erau momente cand imi plangeam de mila ca o fetita ,eram prizonier gandurilor negative :(
    Asa am petrecut ultimii doi ani de liceu in stresuri si ganduri amestecate :despre aceasta persoana, viitorul meu ,scopul meu pe acest pamant,probleme de familie si multe altele. Dupa terminarea liceului am inceput sa ma ridic singur ,sa imi creez un viitor financiar mai bun decat au putut sa imi ofere parintii(ceva la care inca mai lucrez),sa experimentez viata in moduri diferite fata de majoritatea celor de o varsta cu mine ... am avut multe peripetii si aventuri(non sexuale/romantice) care le-am facut cu placere si entuziasm . Vreau sa precizez ca sunt o persoana careia ii place schimbarea ,m-am scimbat mult in privinta viziunii mele asupra lumii, m-am schimbat emotional/psihic si inca sunt in proces de schimbare .
  Dupa doar un an de cand terminasem liceu si BAC-ul , am comunicat putin cu dansa pe facebook (cred ca pentru prima oara) nu mai eram la fel de obsedat de dansa ,dar curiozitatea ma impins sa ma intalnesc cu ea la o cafea ... prima oara fata in fata ... m-au apucat din nou aceleasi emotii ca la inceput .. am avut o discutie bizara si scurta in care nu am putut sa ma comport normal… am terminat discutia si am plecat acasa fiecare… de atunci am trecut la o stare depresiva si negativa acuta chiar critica ( in acelasi perioada muncisem o 1 luna si doua saptamani pe gratis fara sa primesc bani + ma intorsesem din Anglia dupa o experienta intensa) deci toate astea la un loc si gandul negativ ca nu pot sa fiu mai apropiat de fata aceasta , m-au facut sa cedez nervos… m-am "descarcat" pe facebook… i-am trimis mesaje cu tot felul de tampenii care nici acum nu imi amintesc de ele ,dupa care am ajuns la spitalul de boli mintale unde am petrecut 7 zile de teroare ....
  Dupa o perioada am inceput sa o uit,imi gasisem un jobin Ro… am vazuto pe strada de doua ori intro saptamana acum 2,5 ani . Imi era rusine de ea , am ezitat sa o privesc si am trecut pe langa dansa ... in ultimii doi ani am reusit sa am cateva relatii superficiale cu doua fete care sau terminat relativ rapid (2- 3 luni )  Din cate am aflat de la fosti colegi ea acum este impreuna cu cineva, (cea ce inca ma roade in adancul sufletului :(  ) ..... au trecut aprope 5 ani si eu inca mai am zile in care ma gandesc la ea .....


  Asta e pe scurt povestea despre aceasta fata ,care m-a zdruncinat emotional si psihic in adolescenta… Ma intreb daca e normal ce s-a intamplat ? Daca am vre-o problema psihica?  Poate fi rezolvata ? Cum as putea sa o uit ?
   
      multumesc !

13'308
2
comentarii

itsmylifee

Meh.. Stiu site-ul asta de cativa ani si uite ca am ajuns sa scriu si eu ceea ce ma macina..sa ma descarc..
Am 15 ani, sunt cam timid, parintii mei au divortat si a trebuit sa ma mut cu mama in alt oras unde nu cunosc pe absolut nimeni. Am inceput clasa a 9-a, am intrat la cel mai bun liceu, desi nu asta am vrut sa fac…dar asta e..
Cum am zis, sunt introvertit, deci prieteni am doar 3-4 cu care sa pot vorbi orice, restu’ sunt doar pe interes..adica ma cauta doar cand au nevoie de ceva apoi "mult pa"...
Am avut o singura "relatie" cu o fata, dar apoi-ca in orice e frumos- ne-am despartit. Asta m-a afectat un timp pana mi-am zis sa nu mai sufar ca prostu, sa fac ceva cu viata mea si timpul le va rezolva pe toate, si chiar asa a fost. Acum o saptamana mi-a trimisfosta prietena un mesaj "te-am vazut prin oras" apoi am vorbit putin in ziua aia si urmatoarea apoi…publicitate. Asta pentru ca sunt fraier si las orgoliul sa ma stapaneasca in loc sa zic ce simt.
Chiar tin mult la fata asta si cred ca ar trebui sa incerc sa vad ce iese pentru ca atunci cand nu incerci ce se intampla? Nimic!
La liceu e destul de ok, pentru ca sunt coleg de banca cu un tip destul de popular si am incercat sa las timiditatea acasa, asa ca m-am integrat destul de bine, mi-am zis ca nu vreau sa fie ca in 5-8 unde eram genu de baiat la locul lui, care nu scotea mai niciun cuvant si uite ca am reusit sa fac ceva in privinta asta. :)
Cam asta ar fi..m-am victimizat destul, stiu ca exista si probleme mai nasoale decat ale mele, dar am vrut doar sa ma descarc.
Ah, poate pare ciudat, dar vreau sa-mi fac prieteni si cine vrea sa ii ascult povestea sau invers poate sa-mi lase un mesaj pe wapp 0759080309. Nu sunt vreun violator sau criminal in serie, ci doar vreau sa vad daca mai exista persoane in situatii asemanatoare.
Baftaa!

13'313
2
comentarii

ijustwannabeok

Voi va plângeți ca aveti o VDC….viata,fiecare o are asa cum si o face…deci ... Nu va mai faceți singuri VDC…încercați sa va gândiți ca o sa fie bine…toata lumea are probleme..toți avem o viata grea…dar unii si o fac mai ușoară...sa le fie lor bine…deci capul sus .. Si gândiți va ca doar o viata aveti…si nu e VDC!!!!!

13'304
3
comentarii

Collins

Salutare am 17 ani ,vreau sa va cer doar sfatul in privinta prietenelor mele cele mai bune.Chestia e ca se transforma in adevarate pitipoance cat stam impreuna vorbesc doar despre baieti ,lucruri care nu au sens si critica alti oameni nevinovati ,crezand ca toti trebuie sa le faca favoruri . Ele sunt singurele mele prietene si nu vreau sa le pierd ,dar nici sa continui sa stau prin preajma lor nu pot, caci ma dezgusta conceptia lor despre lumea inconjuratoare .Chiar nu stiu ce sa fac .Mersi anticipat .

13'316
6
comentarii

NoName404

Salut!
Am găsit acest site din întâmplare, căutând persoane aflate în situația mea. Inițial nu am dorit să îmi expun povestea vieții mele (nu pot să spun că este chiar VDC, ci mai mult VG-Viață Grea; aflați mai târziu de ce) dar am decis să o fac, pentru a analiza opinii exterioare.
Am 17 ani. Totul începe cu faptul că sunt sărac, iar acest lucru mă complexează enorm de mult. Încă de când mă știu, am cunoscut ce înseamnă lipsurile, începând de la a nu avea o casă decentă (nici măcar nu am o baie fucțională / bucătărie echipată etc., locuind în 2 camere 5 persoane) până la a avea parte de zile în care există pentru mine o singură masă în zi (hrănitoare ce-i drept, dar numai pentru câteva ore!). Casa în care stau nici măcar nu sunt sigur că aparține părinților. Defapt, părinții mei nu cred că au nici măcar 1 cm de pământ. Chiar și acum îmi amintesc cum „casa” în care trăiesc a fost scoasă la vânzare de un văr de-al tatei. După un scandal monstru s-a calmat situația și cumpărătorii au plecat, anunțul fiind anulat.  Părinții mei nu câștigă îndeajuns pentru a întreține cât de cât o familie de 5 persoane (ei doi și încă trei băieți - am doi frați, unul în clasa a V-a și unul masterand la facultate). Mama s-a pensionat pe caz de boală, cu o pensie de 400 lei, iar tata lucrează ca șofer pentru 700 lei. Pentru moment este bine și așa, având în vedere că tata a găsit din fericire acea slujbă după 3 ani de șomaj. Partea bună (dacă pot zice așa) de care mă bucur este faptul că nimeni (cu excepția rudelor) nu știe că sunt sărac. Toți cred că sunt înstărit. Acest lucru s-a întâmplat deoarece mă pricep să ocolesc adevărul, iar când nu pot, mint, când vine vorba de unde locuiesc / dacă am bani. Dar mai ales, datorită faptului că știu cum să am o ținută impecabilă (primesc de la rude sau adun leu cu leu și îmi iau haine pe placul meu, știind cum să caut haine ieftine care, după ce le asortez, să arate ca de firmă - dar totul la un cost: cred că pe acasă port aceleași haine de mai mult de 5 ani, având vreo 4 schimburi). Momentan trăiesc totuși cu frica că într-un final va descoperi cineva acest lucru, dar cred că îi va fi foarte greu, având în vedere că sunt o persoană foarte precaută - mă uit în stânga și în dreapta înainte de a intra în curte de 10 ori; dacă mi se pare că vâd pe cineva cunoscut, îmi continui drumul înainte, nu acasă. Îmi este rușine de locul în care trăiesc. Când mă gândesc la câte lucruri frumoase ai ceilalți iar eu nu le am simt că mă sufoc. Mă arde invidia, știind că poate aș merita mai mult decât am, iar faptul că sunt sărac nu îl pot accepta!
Oricum, când vine vorba de școală, pot spune că sunt foarte bun. Acum învăț la un liceu de informatică, cel mai bun din județ, iar acest lucru cred că se datoarează dorinței mele arzătoare de a avea un trai mai bun, dar și faptului că îmi place tot ce implică cuvântul calculator. Am obținut bursă de merit (nu este deloc mare, puțin peste 300 lei pe semestru, dar fiecare leu primit contează pentru mine). Am participat la olimpiade, am ajuns chiar și la faza națională unde am primit menținea II, iar pe viitor sper că voi obține mai mult. Aici intervine alt complex major al meu. Din partea profesorilor nu am primit cuvinte de laudă (mai este o persoană care m-a luat la punctaj în clasă), iar acasă, părinții au fost destul de nepăsători, așteptând și eu să îmi dea acolo o mică atenție, chiar și o ciocolată (știind că îmi plac dulciurile), la care ei mi-au spus „-Lasă că o să faci mai bine la anul.” de parcă a câștiga mențiune la olimpiadă națională = ratat. Că am adus vorba de ei, pur și simplu îi urăsc. Îi urăsc că nu au fost în stare să îmi ofere un trai mai bun. Toată ziua stau acasă și se ceartă ca doi idioți. Nu s-a ajuns niciodată la violență, de alcool nici nu se pune problema. Doar se ceartă, dar scandalurile sunt destul de dese și intense. Nu îi mai suport. Nu se poate pune problema despărțirii, știind că nu pot trăi unul fără celălalt. M-am săturat să îi aud certându-se, uneori dorindu-mi în gând, înainte să adorm, cu ochii în lacrimi, o familie iubitoare, întrucât nu sunt sigur că ei mă iubesc. Mai mult ei mă cresc din obligația de părinte, nu din iubire, iar de acest lucru sunt destul de sigur. Îmi amintesc că de fiecare dată când veneam din tabere / excursii (câștigate la concursuri) simțeam o apăsare imensă pe drumul spre casă, iar dacă era seara când veneam, nu mă puteam abține să nu plâng pe drum. În fiecare excursie / tabără găseam persoane de care mă atașam, formând parcă o familie artificială de care îmi era drag. Momentan, părinții au cam uitat să spună de „Mulțumesc / Bravo / Te rog”, iar fraza „Nu ești bun de nimic/ Te distrug” le-a luat locul.
În ceea ce privește viața socială nu am putut avea vreodată o iubită, cu toate că sunt destule care mă doresc (chiar este așa, nu sunt narcisist/arogant dar chiar așa este). Totul din cauza banilor de care nu dispun nicioadă. Nu pot merg la un suc cu iubita având 3 lei în buzunar! M-am mai pus în situația jenantă de a nu putea achita nota de plată; uitându-mă la colegii mei cum își comandă tot felul de chestii (uneori mă simt obligat să merg cu ei, fiindu-mi prieteni și vrând să mă bucur de viață) iar eu nu puteam să mă uit doar la ei, comandam și eu ceva ieftin, după care născocind o minciună cum că am mâncat deja / am uitat banii acasă. Prieteni am, dar în același timp pot să spun că nu am. Cunosc multe persoane cu care mă înțeleg, vorbim, glumim, povestim, dar de cele mai multe ori eu sunt cel care trebuie să meargă la ei. Arareori se întâmplă să fiu căutat pentru a mă întreba „Ce mai faci? / Cum te mai simți?”, iar acest lucru mă doare, ca și cum nu sunt important pentru nimeni, iar o eventuală moarte a mea nu va crea mare agitație. Întotdeauna mi-am dorit să pot vedea / aude persoanele de la capătul sicriului meu. Ce ar spune? Ar fi multe? Ar plânge cineva? O lacrimă măcar? Chiar și falsă...
Ei bine, acum pe final, tot ce pot spune este că îmi doresc să merg la facultate, unde voi avea parte de cameră decentă (da, chiar atât de mult îmi doresc o casă) în cămin. Vă mulțumesc dacă ați citit până aici și am o rugăminte:  să lăsați un comentariu, să aflu ce părere / sfaturi aveți pentru mine. Toate cele bune.

13'312
5
comentarii

VDCpoli

Citesc pe siteul asta de cateva luni si am zis sa-mi scriu si eu supararile:
Am o VDC. Da, stiu din start ce o sa spuneti, mi-o merit, mi-am facut-o cu mana mea. Sunt student, in anul 2 (a doua oara), prin urmare pierd un an pe bara sa imi iau restantele. Frumusetea este ca e al doilea an pierdut, ca am mai stat un an pe bara dupa BAC - l-am picat prima data, l-am luat anul urmator - deci (in cel mai bun caz) eu o sa termin facultatea cand astia de varsta mea au terminat masterul (sau chiar cu un an dupa ei, acum depinde de situaie).
Nu le-am spus alor mei ca am picat, am incercat da n-am avut tupeul. I-ar termina maxim daca ar afla. Timp de aproape o luna am incercat sa-mi fac curaj, am zis ca le zic ziua urmatoare, a trecut ziua, si urmatoarea, si tot asa.
Acum trebuie sa scot bani nu stiu de unde sa mi platesc restantele, de angajat nu ma angajeaza nimeni ca n am experienta, am ajuns in halul in care sa scriu pe VDC (no offence) => depresie maxima.
Mi-am ratat viata.
Daca vreunu dintre voi a trecut prin asta (de preferat peste asta) spune ti mi cum ati trecut peste asta, ce a zis neamu cand a aflat, chestii d astea.

13'311
4
comentarii

Mihai23183

Salut, sunt baiat si am 17 ani. Am mai mult probleme financiare deoarece locuiesc cu mama care avea un salariu de 13 milioane cred , acum nu mai lucreaza si traim din somaj si din pensia alimenatara (deoarece parintii sunt despartiti). Cu taica-miu ma inteleg cam prost(mai mereu ne certam) ,dar macar imi cumpara haine si il mai vizitez (cam putine dar macar nu sunt de la second hand), el financiar o duce mai bine (lucreaza in strainatate salariu cam 1000-1500 de euro) numai ca este cam zgargit cam cu orice nu tine de scoala , deabea imi da bani sa ma duc la doctor care sanatatea e cea mai importanta nici bani de buzunar nu prea imi da mai nou. Sa va spun si cum e prin casa, acum cateva zile acoperisu era stricat si ploua in hol si in bucatarie si asa era cam de vreo cativa ani noroc ca am reusit sa-l rezolvam , nu mai am nicio oglinda doar una foarte mica care e in baie , apa calda nu mai avem si nu cred ca o sa avem nici la iarna nici caldura nici apa calda deoarece s-a inchis termocentrala (tot orasul numai are inafara de cei care au boiler). N-am bani nici pentru mine asa ca nu imi fac prietena, m-as simti mai rau decat cu prietena, nu-mi place sa am prietena si sa n-am bani. O sa fac tot ce pot sa fiu bogat cand o sa fiu major, pana atunci mai astept. Ma simt mai bine acum ca v-am spus si voua :)

13'307
4
comentarii

Bogdan45

Salutare am si eu o viata de rahat ,deoarece am 24 si pana la varsta asta nu am avut o prietena plus de asta sunt si virgin.De ce nu am avut o prietena? Pentru simplu fapt ca sunt urat din punct de vedere fizic sunt slab , plus de asta sunt un antisocial.Am incercat sa ma schimb dar nu reusesc .Cand ii vad pe cei din jurul meu ce bine le este,au o iubita ,au prieteni si eu nimic ,nu ca as fi eu invidios pe ei dar nah vorba aia ei pot eu nu pot.In prezent sunt la facultate anul 4 fac o facultate de tot rahatul care nu prea imi asigura un loc de munca dupa ce o termin ,mentionez ca nu am lucrat niciodata pana la varsta asta .In fine eu am ajuns la concluzia ca voi ramane singur toata viata nici o fata nu se va indragosti de mine.In ultimul timp trec prin mintea mea tot felul de ganduri ,ma gandesc sa ma sinucid numai are rost sa traiesc ,dar deocamdata nu am curajul a recurge la acest lucru,astept momentul cand voi prinde putin curaj .Cam asta e viata mea e vdc.

13'305
6
comentarii

viata.cacat

V am citit povestile si m am gandit sa va spun si eu vdc pe care o traiesc,sau pe care nu o traiesc.Sunt un baiat ciudat,timid,care uraste fb,selfie si toti cacaturile din secolul 21.Prietenii i am pierdut acum mult timp si m am izolat de restul lumii,ma regaseam in jocuri video toata ziua,mi era si imi este frica sa ies din casa deoarece sunt urat si gras si mi e frica de ce va crede lumea.Si chiar nu stiu ce vreau sa fac cu viata mea:n am niciun talent,pasiune sau motivatie si am ajuns intr un liceu de caca pe un profil de caca si voi fi un gunoier probabil.Tot ce fac este scoala casa casa scoala.Singurul meu vis este sa mi gasesc o nevasta si sa mi intemeiez o familie,dar ce fata s ar uita la unul ca mine?Nu mi place sa ma plang,stiu ca in lume sunt muritori de foame cu probleme adevarate,sunt doar un plangacios care isi iroseste viata si care se gandeste doar la el.Azi un om s a sinucis la metrou grivita,ma gandesc sa fac la fel ca sa nu mai ocup loc degeaba….Ma bucur ca m am descarcat

13'301
5
comentarii

alexa_23

Buna,deci in urma cu cativa ani am intalnit un tip totul a fost bine si frumos pana intr- o zi cand a inceput sa- si schimbe comportamentul fata de mine asta dupa vreo 2 ani de relatie cand ne- am mutat impreuna avem 17 ani si jumatate atunci,devenise violent atat pshihic cat si fizic,au urmat multe certuri asa ca am plecat l- am parasit insa abia atunci a inceput calvarul vietii mele nu a acceptat ca l- am parasit si a incercat prin diferite mijloace sa ne impacam cum nu am cazut prada rugamintilor lui fierbinti in genunchi a incercat sa- si taie venele cand l- am vazut plin de sange am stiut ca v- a fi dificil sa scap de el in fine m- am impacat cu el vazandu- i pshicul la pamant am zis ca totul o sa fie bine ca sunt oameni care gresesc dar se schimba asta mi-a promis si el insa lucrurile nu au stat chiar asa a devenit foarte posesiv mi-a interzis sa- mi termin ultimul an de liceu m-a indepartat de toate prietenele mele,mi- a interzis sa muncesc vroia sa stau numai in casa nu ma lasa sa ies nicaieri de frica sa nu intalnesc pe altcineva si sa- l parasesc,am incercat cu bunatate cu dragoste sa schimb ceva in el intr- un fel am reusit sa- l fac sa- si dea seama ca nu e bine ce- mi face si a avut multe momente in care mi- a plans in brate ca un copil implorandu- ma sa- l iert ca se v-a sinucide,in fine timpul a trecut si la un moment dat am zis ca orice ar fi il parasesc dar iar si- a facut rau a incercat sa se spanzure a fost salvat in ultimul moment,asa este viata mea si in prezent inchisa intre 4 pereti fara prieteni fara o viata gandindu- ma aproape zilnic la sinucidere cum ma gandesc de cativa ani,am si incercat dar am dat gres,am o viata de tot rahatul si nu stiu cat mai rezist asa sunt in depresie plang in fiecare zi nu mananc nu dorm si cel mai rau e ca ma simt foarte singura,visez ca plec undeva departe unde o pot lua de la capat singura nu stiu cum as putea,as putea sa fug dar unde sa ma duc mai ales ca situatia mea financiara nu e prea stralucita,voi ce ati face?as aprecia un sfat bun,multumesc.
PS.Imi pare rau de cei de aici de pe sait care sunt pierduti,singuri si nu stiu incotro s- o ia sper ca toate se vor rezolva.

13'299
4
comentarii

shittyX

Legenda: XXXX> ea
          YYYY>el
Povestea mea de dragoste incepea acum un an si ceva, mai exact pe x martie 201x, cu un apel cu nr necunoscut
trebuie sa specific, cu o seara inainte imi pierdusem telefonul, gasisem o cartela mai veche prin dulapuri si my old phone..asa ca nr de telefon pe care am fost sunata in seara respectiva nu mai fusese folosit de aproximativ 1 an. Si da, in seara aia l am pus din nou in functiune. Si da,in seara aia am fost sunata.
De cine?ei bine, that is going to be a loooooong story
acest baiat care m a sunat cu intentia de a face misto intr o seara trista de duminica, era student la academia de politie.
ne am intalnit in 3 saptamani dupa primul apel, timp in care am tot tinut legatura.
m+a sarutat din prima seara, lucru care e destul de greu de acceptat din partea mea, in mod normal. the guy had balls, nu gluma! eh, si ce mai tupeu
si din seara respectiva…we kept in touch, am inceput sa ne vedem regulat…and somehow, all these turned up in a relationship.
a strange, but perfect relationship, in our way(my)
eram mereu in contradictoriu si tachinarile curgeau una peste alta.
Si am avut si niste etape de a lungul timpului…..
like etapa "zi mi ceva dragut", etapa:"u graduated, what will happen?", etapa" te iubesc", etapa" ok, ne iubim, maybe we should make love",etapa "fights over fights" etapa"dudu", etapa" we need to break up", etapa" we need to make up", etapa 1 an si x luni- " XXXX proasto tu ti imaginai relatia perfecta in imperfectiunea ei, relatia nu mai e relatie de mult pt ca el te insala si nu…nu te iubeste"
boom! artificii, luminite, thunders!
Bravo XXXX, ai fost o prada proasta si usoara.
A, da. Si naiva.
Da, degeaba te invinovatesti. Nu, nu ai tu o problema. El are. He’s just not aware of it. Nu i pasa daca actiunile lui ranesc oamenii din jurul lui. E un monstru camuflat.
Ok, nu i un monstru in fata tuturor. E un monstru pt tine. Il urasti si il iubesti in acelasi timp. And this makes it even worse.
Ii dai o a doua sansa. Normal, fii proasta si da i inca una. E dreptul tau…e dreptul lui, nope?
Ok, now… ce a facut ur great love cu a2a sansa? Oh, dar vai..da, s a sters cu ea la fund. Ti a indrugat din lasitate aceleasi minciuni, pt ca mai tarziu sa ti spuna ca a facut o pt….TINE! Da, pt tine :)))) Ca sa te protejeze. funny, isn t it?
17 august….la multi ani, XXXX!- iti zice colega de apartament care te uraste, vecina de la 1 care te uraste, colega de camera care te iubeste, familia, prietenii, cunostintele blablabla
daaar nu si de la el. si atunci iti trece prin cap…cand un om te are pe lista lui de prioritati, el nu te INSALA, NU TE MINTE si nu UITA CA I ZIUA TA.si daca te are pe lista lui de prioritati ..atunci te iubeste. daca nu, atunci cu toata tristetea pe care o provoaca aceste cuvinte, dar nu XXXX. Nu te iubeste.
Nu te a iubit niciodata. Te a mintit pe tine..si poate s a mintit si pe el la un moment dat.
Nu l invinovatesti ca nu te iubeste. Il invinovatesti ca te a facut sa crezi ca o face.
Il invinovatesti pt momentele de slabiciune cand toate cele intamplate apasa pe tine si n ai decat sa..rabufnesti. In plans, in ras, in scris texte kilometrice si fara sens.. in orice te face sa scapi de povara.
Sunt o femeie puternica, YYYY. Prin faptul ca sunt in stare sa ti arat toate cartile pe fata, sa nu ma feresc si sa nu ascund nimic din ce simt.
Ma indoiesc ca tu ai fi barbat puternic, totusi. Poate doar unul insensibil si..indiferent.
Mai e nevoie sa continui?

Primele  < 6 7 8 9 10 11 12 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil