LoginVreau cont
 < 1 2 3 4 5 6 7 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil  

Intrebare:

Daca ai castiga 1 milion de dolari ai renunta la ce faci acum?

13'406
1
comentariu

Voices

Am o viata de căcat și sa va spun de ce:
1.Sunt o persoana foarte timida,îmi fac greu prieteni din cauza timidității mele.
2.Am fost bătut,înjurat,jignit de către tatăl meu pentru probleme mărunte doar ca sa se liniștească. Adică sa-și verse nervi pe cineva.
3.Din cauza problemelor de familie și a examenelor de bac și examenele de facultate am intrat în depresie și am început sa innebunesc.Dacă am început sa am cazuri când vorbesc singur nu mai e mult pana aud voci.
4.Nu am avut nici-o prietena și îmi doresc sa nu am .Poate o distrug psihic pe sărmana fată.
5.Părinți mei vor sa divorțeze și eu ma aflu în mijlocul a doua tabere.
Dacă credeți ca ce am scris este o minciuna as vrea dacă se poate sa facem schimb de locuri sau vieți.

13'404
1
comentariu

nss2193

Bun..nu intentionam sa scriu aici dar am ajuns pe acest site dintr-un simplu search pe google dupa cuvintele
tanar si fara nimeni.. dap asta sunt eu.. Am 22ani , in decembrie a.c. voi face 23ani locuiesc laolalta cu parintii
dar am camera mea, am un servici nu foarte ok , dar imi castig o paine, lucru in 3 schimburi si asta imi afecteaza mult somnul. Am o VDC din cauza ca sunt singur, nu am avut niciodata prieteni adevarati , de iubita nici nu se pune problema, au fost 2 si bune de la 18ani.. prima pe parcursul liceului..dupa ce l-am lasat si am plecat in Italia..
s-a dus totul, o a doua acolo , evident cat am stat.. Inapoi in Brasovul meu , desi e un oras mare dens n-am mai cunoscut pe nimeni.. am ramas singur.. prieteni , evident , am ramas doar cu cativa din liceu cu care ma intelegeam
bine dar s-au imputinat cu timpul, si ne vedem tot mai rar, unii au job-uri ca si mine, altii cum si-au gasit o iubita
au cam uitat de mine, dar nu-i condamn.. insa eu am ramas cu mult inainte.. si asta e un fapt dureros…
Sunt o persoana timida, imi place sa vorbesc doar atunci cand am subiect , in rest tac malc, am ceva hobby-uri care ma ajuta sa trec peste momente dar asta-i pe termen scurt mie imi trebuie interactiune, sex, senzatia aceea de a fi langa cineva iubit si de a nu-ti blestema fiecare zi din viata,etc
Mi-am facut cont pe o gramada de site-uri de PSEUDOMatrimoniale dar fara reusita,acolo totul e pe bani si pana sa scri un amarat de text cuiva, si s-ar merita sa dai bani, dar degeaba tot in viata REALA trebuie sa caut , dar de unde
ca daca ies din casa, n-am nici-o adresa la care sa ma duc, e un vid total , putini inteleg asta ,  si daca mi-as gasi
probabil ca n-as avea prea multe de spus despre mine , desi as avea puterea de ami hrani optimismul si de a fi mai sigur pe mine cat sa fiu placut de cine trebuie…

As scrie mai multe, dar nu vreau sa va plictisesc, poate si dvs. dintr-un motiv sau altul va regasiti pe acest site
cu o astfel de problema care va streseaza zilnic si pe care nu o aveti cui o spune, dar pacat este de NOI ca suntem tineri si nu-i bine sa inaintam in varsta asa, trebuie sa ne adunam fiecare si sa gasim o solutie sau macar sa ne cunoastem , pentru ca cine e trecut prin asa ceva intelege mai bine lucrurile, decat altcineva complet random (la intamplare) . Zi faina !

13'415
1
comentariu

radusoia

vreti sa stiti ce-i aia viata de cacat?

sunt mic gras si am puta mica.
iubita s-a despartit de mine ca o fac de ras.
prima oara la curve mi-au luat banii si am ramas cu pofta-n cui.
m-au durut ouale vreo doua saptamani.

asta-i viata de cacat.

13'414
4
comentarii

Mylifesuck

Buna!Am o viata de rahat!Am invatat sa nu mai am prieteni si sa n-am incredere in oameni dupa ce multi prieteni din trecut m-au tradat.Apoi mi-am gasit un job.Nu e nici pe departe ceva de vis.Dar n-am avut de ales, n-am gasit altul mai bun si daca nu-l luam nici pe asta eram in pericol de a-mi pierde locuinta si de a ajunge sa locuiesc iar cu parintii in orasul lor.(Am mentionat ca tata e foarte autoritar si ca uneori fara ca mama sa fi gresit cu ceva, o bate?)Mi-am zis ca e un job temporar, ca o sa gasesc ceva mai bun.De mai bine de 2 ani sunt acolo si indur toate prostiile pe care mi le fac colegii si sefii.Si de ce?Ca sa le demonstrez ca sunt alaturi de ei si sa nu am probleme.Am un program de lucru infernal in duminici si inainte de sarbatori.Daca mi s-a facut rau vreodata de cand lucrez aici, a fost in general in perioadele cu program infernal si nu m-am bagat in concediu medical atunci ca sa nu fiu acuzata ca sunt lenesa si-i las balta la greu pe sefi.Intr-o astfel de zi, iar mi s-a facut rau.De data asta n-am asteptat sa-mi fie si mai rau, m-am asezat, am stat, n-am facut nimic o zi intreaga la lucru.Apoi ce-mi aud de la sefa?Ca ea le crede pe colegele care-au zis ca nu mi-ar fi fost rau, si ca m-as fi prefacut.In conditiile in care de doi ani si ceva, de cand lucrez aici nu mi-am luat nici macar o data concediu medical, tocmai ca sa nu aud asemenea acuze.I-am pus pe ei pe primul plan, venind la lucru racita in ultimul hal pana cand din cauza racelilor repetate am dat-o intr-o bronsita si desi am urmat tratamentul prescris de pneumolog nu ma simt pe deplin vindecata nici acum, la luni intregi dupa terminarea tratamentului (cel putin 3).Am mentionat ca satula sa-mi aud colegele laudandu-se cu iubitii si copiii lor le-am spus ca am si eu un iubit si ca ne intelegem de minune?Au insistat sa li-l prezint si cand au vazut ca nu vreau au zis ca nu am si s-au simtit buricul lumii ca ele sunt asa de dorite si pe mine nu ma vrea nimeni.De fapt cineva m-a vrut, cineva chiar foarte dragut, dar a murit facand un lucru mai dragut decat orice ar fi facut ele in toata viata lor si eu nu le pot spune ca a murit pentru ca sunt atat de rele, invidioase, egoiste incat s-ar distra vesnic pe seama nefericirii mele, facandu-ma sa ma simt chiar mai rau decat o fac.Si acel barbat era atat de dragut, dar n-am apucat sa-mi petrec cu el cand era in viata nici macar un sfert din timpul pe care mi l-am petrecut cu asemenea idioti la munca.Mi-e dor sa-l vad si sa-l aud si nici in vis nu-mi apare atat de des pe cat imi apar in cale oameni rai la munca.

13'412
2
comentarii

lemonn256z

salut. si eu am o viata de tot cacatu. frate mio ma cam bate in fiecare zi si nici tata nu e foarte prietenos. singurul meu prieten e norbika cel care ma ajuta in momentele grele cand simt ca nuciun suflet nu este bun pe aceaste lume. mama este o alcoolista si tot vede cocalari cu bani da mie numi da bani. scoala te spala pe minte si nu ajuta la nimic folositor. cateodata ma simt ca ar trebui sa ma sinucid pentruca nu am nici un folos pe lumea asta. simt ca nimeni nu ma iubeste si imi bag pl in el de vdc

13'397
2
comentarii

Heyhey1

Am 19 ani n-am bani si am iubit obez !M-am ingrasat ca vaca in ultimii 3 ani si tocmai azi am gasit ceea ce-am cautat o viata intreaga "site-ul VIATA DE CACAT-un site petru toti romanii " pentru ca ma simt .

13'355
3
comentarii

Sirbu

Buna!! Acum 5 min.eram disperata nu intodeauna e Asa cum vrem noi si nu totu e perfect , e acea perioada in care vrei sa lasi toate balta. Dar am citit Putin de aici si am inteles, nu viata e de c. Noi sintem de c. Niste oameni lipsiti de vointe ssi plingaciosi. Ne plingem la lucruri mici si prostesti de ceia de ce nu ese bine din simplu motif ca nii. Lene sa incercam inca o data sau de mii de ori, ca me temem sa esit din casa si nu vrem sa recunoastem ca problema e in noi.

13'405
Nici un
comentariu

nss2193

Aici aveti partea a IIa a povestirii mele,

Cum spuneam, am ramas singur nu mai am decat parintii care si aia ma infunda mai rau,
dar macar am senzatia aia placuta ca nu-mi sufla vantu in ceafa..
Tatal natural e departe de mine, stau laolalta cu un tata-vitreg neicanimeni si o mama devenita
iresponsabila, nu se duce la servici, are pretentii, desi carte prea multa nu are..sunt zile in care murim
de foame , mananc ce mai aduce el de pe la restaurant..in rest cu salariu meu nu ma pot baza si ala odata la o luna..
Incerc sa mai ies din casa, cu catelul sau singur, pur si simplu nu am unde ma duce, nu am prieteni, neamuri,etc
iau putin aer apoi ma intorc in camera mea , unde singura chestie care o pot face este sa ma uit la tv, sau sa invart o farfurie de satelit sa prind anumite programe, nu mai am nici-un fel de hobby,  stau pe timpul liber singur, ma inchid in camera si ma masturbez ori o dau pe tigari..sunt depresiv,, stiu ca nu mai am scapare pentru ca n-am la cine sa apelez.. la servici am numai colegi prosti,egoisti si numai dragu de a discuta cu ei nu-l am.. 
N-am mai facut sex de patru ani, de la ultima relatie..si am luat-o rau pe aratura, desi sunt hetero mie scarba de baieti/barbati si bulangii in general—am inceput sa am fantezii cu gay pentru ca laba la filme porno normale a devenit plictisitoare si oarecum ti se naste senzatia aceea bolnavicioasa de nou, imi dau laba si la filme porno cu femei dar prefer variante cat mai reale posibile (HD sau cu ochelari VR) .. pentru ca eu m-am saturat de virtualitate sunt om uman prefer sa simt sa experimentez pe viu ...desi nu asta e o problema, de mi-as relua viata sexuala mi-ar disparea aceste fantezii..
Sporadic, cand am avut sansa sa cunosc fete, impreuna cu alti prieteni (cat timp eram toti impreuna) ii preferau mai mult pe ei sa vorbeasca mi se parea mie sau nu , eu eram lasat mai la urma, in fine,  nu-s un tip urat n-am defecte fizice, in schimb ma trage in jos timiditatea care e reversibila cu persoana care vad si simt ca ma accepta
N-am preferinte la fete,  prefer sa cunosc cat mai multe ca macar una (care si este de ajuns) sa ma accepte asa cum sunt, dar acum iale de unde nu-s, nu mai am prieteni, automat n-am pile sa cunosc, cum spuneam , Facebook-ul si internetul in general, si testat de mine, nu ma ajuta cu nimic.. daca nu cunosti persoana e imposibil.. asta e VDC sa iti doresti sa schimbi ceva si sa nu mai ai cum, pentru ca ai devenit un anonim…iesi pe strada , tu treci pe langa lume, si ea pe langa tine..

13'411
1
comentariu

Ratat_cu_diploma

Sunt un ratat cu diploma dupa cum spune si titlul,ghinionist,neaceptat de nimeni:
   
      - 19 de ani n-am viata sociala, ma joc tot timpul la calculator sau ascult muzica nu ies afara stau la parinti pe taica-miu nu-l stiu, am crescut cu batai/frica/frustrari pe care le am si acum
   
      Regrete: nu sunt la facultate am ramas de 3 ori repetent pentru ca in adolescenta m-am mutat cu maica-mea si am stat apoi 1 an intr-un ghetou nu aveam ce sa mananc tot eu eram certat de maica-mea zicand ca eu am adus-o in aceaasta situatie nu sunt inteles de nimeni, in liceul cu totii se luau de mine imi ziceau ca eram prost aveam note foarte nasoale, lipseam de la scoala pentru ca eram anemic/tremuram de foame, nimeni nu tine la mine daca maine ma sinucid (exercitiu de imaginatie) o sa fiu uitat relativ repede, am fost abuzat cand eram mic singura persoana care am simtit cu adevarat ca tinea la mine a murit, am senzatia ca innebunesc
   
      Nu sunt dezvoltat fizic si poate ca nici psihic sunt un mediocru/prost nu mai am asteptari de la viata mi-as fi dorit strictul necesar: o casa/nevasta 3 copii o viata linistita
     
      N-am avut in viata asta nimic: nu tu bani (atat cat sa nu mor de foame) nici dragoste cateva fete (3) relatii scurte ele mi-au dat "papucii" sanatate am cateva infectii in corp sex doar cu cateva prostituate deci din cuvintele anterioare reiese faptul ca nici barbat adevarat nu sunt deci pot spune ca sunt un ratat si am inceput de azi sa ma multumesc in postura in care sunt pentru ca am luptat mult dar nimeni nu rezista o vesnicie
      Nu mai am speranta.
                                               
                                          Va multumesc tuturor celor care citit aceasta anecdota si imi simtiti suferinta

13'402
41
comentarii

VDC 13'402

Eu am 26 de ani si simt ca viata mea e terminata…. Sunt o persoana care pe langa tradare a suferit mitocanie, marlanie si dispret pe fata si pot spune ca am ajuns sa-mi urasc si parintii pentru ca m-au nascut. Am iubit invatatura si singurul prieten pe care l-am avut provenea dintr-o familie bogata. Ne cunosteam de mici, am fost la aceeasi scoala, acelasi liceu si am aflat prea tarziu in clasa a XII-a ca eram doar a doua roata la caruta dupa ce si-a batut joc de mine cu o tiganca nenorocita si mi-au ras in fata amandoi in timp ce eu abia imi stapaneam plansul (era colega de clasa cu mine) ca sa fiu o doamna. El dorea nevasta medic,iar eu ma pregatisem pentru facultatea asta cu sufletul curat, dornic de a ajuta oameni (si ea la fel, nu!!!!). Mi-au distrus impreuna munca de o viata. A incercat sa ma determine sa ma culc cu tatal lui sa-mi plateasca "DATORIA DE SUFLET" Am fost un an la medicina dupa ce ne-am despartit bineinteles,unde a pus niste oameni josnici sa incerce sa ma violeze si era cat pe ce (eu fiind virgina… si din familie saraca). Am renuntat…. Am terminat in depresie cronica literele, nu am loc de munca, ai mei nu au pile si relatii, Iar el e fericit cu o prostituata medicala (alta), ea si-a luat un tigan nasol plin de bani, si rad pe la spate de mine ca nu am nimic. Toti fostii colegi pe care I-am ajutat fiind cea mai buna din clasa ma ocolesc fiindca nu mai au ce jefui dupa mine. Sunt bolnava de boala supararii (hipotiroida cronica), iar asta mi-a afectat inteligenta uimitoare pe care o aveam inainte si sunt o obosita in grija parintilor. spuneti-mi daca nu e de plans.
1. tatal si bunicul meu le-au parasit pe mama si bunica mea pentru alte femei mai "cinstite"; 2. fostii mei colegi si el se afiseaza pe facebook tot timpul cu fericirea lor deplina si banii pe care ii au; 3. nu se mai uita nici un baiat la mine din vina lor, a minciunilor, mizeriilor si mitocaniilor; ma urau ca nu eram curva si invatam bine; 4. n-am fost lasata nici sa termin literele in pace prin telefoane anonime si hartuieli din partea lor "binevoitorii"; 5. cand am avut nevoie de ajutor au fugit de mine ca iepurii, cand tatal lui a murit (dupa ce am renuntat la medicina, de bine mult ce a facut) s-au strans toti cu bani si mi-au cerut inclusiv mie atunci. I-am dat de gura mamei, dar pe mine nu m-au chemat nici la inmormantare macar. (N-am fost colega cu ei, nu-I asa - 4 ani de zile) 6. De mica n-am avut prieteni si m-au urat toti. Am avut si eu vise, dar de fiecare data am fost tarata in noroi si umilita de toti. Nu sunt buna decat de aruncat la gunoi dupa ce am fost folosita. Crede-ma stiu sentimentul. As vrea mai mult de la viata dar nu mai am puterea si energia necesare. Am 80 de ani mental la 26 de ani. Credeti-ma stiu ce e neputinta si mila de sine.

13'408
Nici un
comentariu

petresotron

ma numesc petre sotron si sincer sa fiu nu stiu cat de sincer sa fiu cu toata povestea vietii mele ca mereu am fost sincer si am fost ranit dupa aceea din cauza la sinceritatea asta si asa au profitat oamenii de mine. cand eram la 13 ani am fumat prima legala cu etnobotanice in cartier pentru ca erau niste baieti mai mari care trageau de mine si cu care mai stateam sa joc razboi pe la veceurile publice pe tigari fiindca mama nu stia ca eu am fumat si ca fumez si inca azi fumez si fiindca nu stia ca eu fumez nu fumam si nu jucam cu tigari decat in veceuri unde ne ingramadeam 3-4 persoane si jucam ca sa avem ce fuma. ca eu traiesc in cartierul asta si astazi inca la 19 de ani nam terminat gimnaziul si inca ma chinui sa trec la examenul de capacitate si asta doar fiindca mam apucat de legale si fiindca am intalnito pe valerica! ca initial nu voiam sa recunosc asta aicia deschis dar mam indragostit de dragostea mea fiindca si ea baga legale si am vrut sa fumez si cu ia o legala de aia blana cum am auzit si ea ma inselat si ma mintit pe fata si din cauza ei am ajuns sa ma neglijez la performanta mea de scoala si sa numi mai fac temele si am ramas cu materiile de invatat neinvatate. ea mia spus ca mereu o sa fim impreuna si ca o sa fumam noi doi singuri in spate la mol pentru totdeauna mereu si eram prajit marfa men si ma simteam bine ca miam gasit pasiunea si lumina mea in viata care mia dat lumina in viata si speranta prin lumina care mia aduso in viata. acuma ea sa lasat de legale si nu mai am cum sa fumez legale cu ea pentru ca viata nu imi mai permite ca sa indragostit de razvan care este un bodygoard security la o sala de aparate cu bani care unde daca intru ma da afara fiindca sunt prajit si pentru ca valerica a spus ca am obligato sa fumeze si ca sa faca secs cu mine pe piesa de la specii fiindca desi am vrut sa fac asta nu am facut fiindca stiu ca o iubeam si ea ma tradat. fiindca am ascultat prea mult la viata mea specii asta mia schimbat viata si acum vreau sa fiu ca dragonu si sa nu mai fiu niciodata un drogat dar nu pot ca ma doare inauntru daca incerc sa nu fumez legala aia blana men. si ceea ce este si mai amuzant este ca eu desi am incercat sa ma iubesc cu valerica am ramas mereu virgin si odata miam bagat pula intro sticla de vodca polar fiindca voiam sa stiu cum se simte si nu aveamn nicio alata laterativa.. ca daca vi se pare nasol ce va zic va mai spun si ca am cersit banii ca sa ajung sa intru pe caclulator la o sala de calculatoare ca s intru pe internet si am facut facebook si am inceput sa postez asi mau luat la mistoo oamenii ca cica am viata de cacat si ca nu stu ce si eu eram foarte mandru de mine insami pana cand miau ziws si miau zis s intru pe aceasta pagina de vorbit cu oameni pentru ca aici imi voi gasi oameni lafel ca mine dar nu stiu cum sa trimit mesaj. tata ma batea fiindca tata bea si o bate si pe mama toata ziua si o tipa si eu nu am mai suportat si am plecat si am numai un trening pe mine sio geaca care am gasito si am sosete diferite sie ram copil bun la scoala primara inainte sa ma fi apucat de prajeala. odata cand eram pe legale la 3 ani dupa ce am incercat sa fiu cu valerica mi-am luato ca un poponar fiindca aveam capu ca elicea de la doi barbati beti negri tigani romi care aveau pula cat un cal si am ramas cu traume fiindca eram asa de prajit men ca nu puteam sa zic nimic si ma durea ca dracu si acuma nu stiu de ce da nu ma mai pot tine cand ma cac si ma cac pe mine in trening si cred ca mi sa rupt curu si mie rusine sa ma duc la doctor ca sai spun ca fumez legale si ca mi sa bagat penisul in fund. nu mai vreau sa treisc fiindca vad ca oamenii si am avut foarte multi colegi la viata mea care acuma sunt la liceu si termina si vor sasi faca o viata dar eu vreau sa fumez stropeala aia ca nu mai pot si intrun fel nu vreau fiindca vreau doar fiindca ma doare daca nu vreau. vreau ca cineva sa vorbeasca cu dragonu pentru mine pwentru ca eu nu stiu cum sa fac rost de el si am nevoie de el fiindca la biserica nu ma primeste ca sunt indecent si ca nu am ce cauta acolo si nu pot sal iau pe dumnzeu la mine. ajutatima va rog,. nu mai vreau sa fiu niciodata un drogat.

13'393
9
comentarii

Suflet_pierdut

VDC că iubesc aceeasi persoana de 8 ani si pe el nu l-a interesat vreodata de mine. Nici nu am cuvinte sa exprim toata durerea pe care mi-a provocat-o si toata umilinta : m-a parasit, m-a inselat, nu m-a apreciat niciodata. Ar fi meritat cateva gloante in cap, dar in schimb e cat se poate de fericit cu alta. Nu stiu ce sa mai fac ca sa-l uit! Nu sunt obsedata, nu sunt nebuna, dar pur si simplu nu am reusit sa-l uit si undeva in adancul sufletului meu, mai am speranta ca intr-o zi se va schimba si vom fi impreuna, dar cred ca asta nu se va intampla nici in vise. Anul asta s-au facut 4 ani de cand nu l-am mai vazut sau vorbit cu el. Am sters tot ce avea legatura cu el si le-am interzis tuturor sa imi vorbeasca despre el. Mi-am impus sa nu il mai contactez vreodata si sa nu ma mai uit pe nici o retea de socializare la pozele lui. Am avut chiar si alte relatii (toate s-au terminat prost si eu tot nefericita am fost). DEGEABA! In vara asta ne-am intalnit intamplator si nu-mi venea sa cred, tremuram toata. Ma rugam sa nu ma vada si sa nu vorbeasca cu mine, dar ghinion, m-a vazut si fix la mine a venit. Am stat de vorba o noapte intreaga in care mi-a spus cat de rau ii pare pentru ce mi-a facut, ca el s-a schimbat si ca vina mea a fost (da, VINA mea) ca eram prea buna pentru el, prea finuta si eleganta si el nu avea ce sa-mi ofere…De cand calitatile au devenit defecte? Ma bucur doar ca in sfarsit i-am zis tot ce aveam pe suflet si tot ce cred despre el si ce mi-a facut. A ramas uimit sa auda toate astea de la mine si pe deasupra sa fiu si dura cu el (nu l-am lasat sa se atinga de mine si i-am dat si doua palme). Mi-a furat insa un sarut pe obraz cand am plecat, dar doar atat. M-am abtinut atat de mult sa nu-l iau in brate si sa-l sarut, mi-a fost asa dor de el, dar nu merita, nu merita nici macar sa mai vorbesc cu el. Din cauza lui, am renuntat la baiatul cu care eram atunci. Mi-a dat lumea peste cap din nou, am plans ca tampita o zi intreaga dupa revederea aia si nici acum nu mi-am revenit. Am vrut sa ii scriu de o mie de ori sa ne revedem, desi stiu ca are relatie, dar doar voiam sa il vad, nimic mai mult, sa ma uit la el, dar n-am facut-o…Nu stiu ce ma mai tine legata de el, ce vraji mi-a facut de nu il pot uita. As da orice sa nu-l fi cunoscut! Cred ca va trebui sa traiesc cu durerea asta pentru tot restul vietii, ca nu pot fi cu el, ca nu am fost ceea ce si-a dorit, ca nu mi-a dat o sansa sa fiu fericita cu el..
Vă dau un sfat sincer, oameni buni, nu va indragostiti niciodata!

13'407
25
comentarii

Talisman17

Salut ! Vizitez de ceva timp acest site si m-am hotarat sa va spun si eu ce am
pe suflet ! Am 21 de ani si sunt student in ultimul an la tehnica
dentara in Bucuresti si fata de altii, am luat hotararea sa scriu, nu neaparat ca
sunt un ratat, ci mai degraba ca sa-mi pun in practica o idee pe care o voi
preciza la sfarsit !
Pe scurt, viata mea este oarecum DC (de cacat). Spun asta pentru ca in cazul
meu nu este vorba de o situatie financiara precara sau ca ma urasc parintii.
Familia mea este stabila din punct de vedere financiar, ma iubeste si nu pot sa
zic ca-mi lipseste ceva. Dar ca si ceilalti utilizatori ai acestui site, un lucru la care
am fost si sunt in continuare restant este viata sociala. Concis, pot spune ca
lucrurile au mers ok pana am terminat clasa a 4-a. Povesteam adesea colegilor
si prietenilor ce desene am mai urmarit, jocuri si traznai specifice copilariei. Cand
am inceput clasa a 5-a lucrurile au inceput sa se schimbe. Putini au stat de vorba
cu mine, nimeni nu ma invita la un fotbal, la o plimbare sau la un joc de carti etc.
Din clasa a 6-a am inceput sa fiu si batjocorit in multe moduri. Odata 2 colegi m-
au strans rau de nas incat am ajuns acasa cu nasul vanat iar parintii mei au
trebuit sa vina la scoala pentru a discuta cu directorul! Am suportat si alte
umilinte si batai cu care nu va voi plictisi acum.
In fine, dupa terminarea gimnaziului, a venit liceul. Din pacate, a fost o
experienta la fel de plictisitoare ca si generala. Am avut parte de aceleasi lucruri
precizate mai sus. Cand facebook-ul incepuse sa ia serios amploare a aparut o
noua moda. Cei mai multi formau cate un grup si isi postau foarte des poze cu ei.
Ce m-a intristat, este ca nu am fost niciodata invitat sa fac poza cu cineva si mai
nimeni nu a vrut cu mine. Odata cu inceputul clasei a 11-a intrasem in anul
majoratelor caci aceasta era perioada in care incepeam sa implinim rand pe rand
varsta de 18 ani . Am fost la majoratele catorva colegi, am vazut cum e, ma
gandeam ce frumos ar fi si la mine. Cand mi-a venit randul, la majorat, aproape
toata lumea mi-a trantit usa in nas cum se spune si m-am ales doar cu o iesire la
o pizza cu vreo 4-5 colegi care au acceptat sa vina. Mor de ciuda cand imi
amintesc cate erau la majorate : poze, stat de vorba cu sarbatoritul, daruri,
cantec de la multi ani . Mi-e rusine cand ma gandesc, ca dintre toti colegii care
si-au tinut majoratul, eu sunt singurul la care nu a venit nimeni. Eram unic. Semn
clar ca nimeni nu ma agreea. De atunci abia asteptam sa se termine liceul, caci
aveam de gand sa plec din oras cand intru la facultate si mai ales sa scap de cei
care isi bateau joc de mine. Acum mai tin legatura doar cu 2 colegi din liceu si
generala
A venit apoi facultatea si m-am mutat in Bucuresti la camin. Singurul lucru care s-a
schimbat este ca nu am mai fost batjocorit de nimeni. In rest cam tot singur am
ramas. La camin nu am gasit pe nimeni care sa para dispus sa vorbeasca.
Vorbeai cu cineva odata sau de 2 ori si gata. La facultate m-am imprietenit cu un
coleg cu an mai mic decat mine, Catalin, pentru ca era foarte de treaba si asculta
acelasi gen ca si mine, METAL ( rock ). Cam atat.

In vara lui 2015 dupa ce venisem acasa pentru o perioada, am avut parte de o
cearta din partea mamei mele vitrege, pe tema vietii sociale, ca nici dupa un an
de stat la camin, nu am am prieteni.
De atunci am inceput sa fiu depresiv din cauza singuratatii mele.
De fete nici nu aduc vorba, daca nici prieteni nu prea am. Am avut momente
cand imi venea sa plang de draci si o data am fost atat de suparat ca am ajuns la
concluzia ca-mi irosesc viata degeaba, pierd timp pretios si ca o sa ajung sa
urasc viata. Chiar daca am mai mers la niste concerte, am mai iesit la cate o
bere sau iesire cu cei doi colegi din liceu, nu pot sa zic ca ma bucur de viata si
de tinerete. Imi lipsesc prietenii, cunostintele… telefonul nu-mi suna aproape
deloc, poze cu grupuri de prieteni nu am si nici nu am fost invitat la petreceri,
revelion, sau la zile de nastere.
Ce-mi doresc eu, ca macar de pe acest site sa pot sa stau de vorba cu cat mai
multi, iar in viitorul apropiat sa formam pe facebook un grup al nostru in care sa
ne strangem toti cei care ne simtim singuri ( si baieti si fete ) si sa formam o
gasca a noastra in care putem face tot ce-am vazut la altii si nu am avut noi
parte: mers la un fotbal, baschet etc. poze in grup, iesiri la terase etc. Un lucru
care ar fi de preferat ar fi ca persoana sa fie din Bucuresti caci aici locuiesc si
numai asa putem sa ne desfasuram activitati caci asta inseamna comunicare si
nu doar in mediul virtual.
Cam atat. Astept parerile voastre. Va doresc la toti sa aveti parte de o zi cat se
poate de frumoasa.

13'388
29
comentarii

Ciudat357

Salut am 20 de ani si am o VDC din urmatoarele motive:
1.Sunt foarte timid,nu sunt deloc comunicativ(lumea spune ca nu prea vorbesc),sunt considerat un ciudat de toata lumea.
2.Nu am niciun prieten si nu am avut niciodata o iubita,din cauza faptului ca sunt timid,tacut si nu am curaj sa intru cu nimeni in vorba.
3.Am avut servici si m-au dat afara din cauza ca sunt prea timid,nu vorbeam cu nimeni,faceam tot timpul greseli la locul de munca nu ma descurcam nici la cele mai usoare lucruri,si toti spuneau ca sunt prea moale,si chiar daca mi-as gasi alt loc de munca mi-e frica sa nu ma dea afara si de acolo fix din cauza acestor motive.
4.Nici nu stiu ce mi-ar placea sa lucrez,nu stiu nici ce sa caut de munca si chiar daca mi-as gasi cred ca nu m-as descurca nici acolo si nici colegii nu m-ar suporta cum s-a intamplat unde am lucrat si inainte.
Tin sa mentionez ca nu stiu cum as putea sa ma schimb,sunt foarte pesimist si nu stiu daca se poate schimba ceva.

13'401
8
comentarii

VDC 13'401

Seara buna! Luati-va o punga cu popcorn si un ceiut pentru ca ce urmeaza o sa dureze ceva…

Am o VDC… mai VDC de atat ar fi fost daca eram somalez. Am stat o perioada buna de vreme cu un tip care ma ura de dinainte sa se bage cu mine deoarece se simtea barca de salvare pentru o fosta relatie de a mea. Nu fusese deloc acest caz pentru ca eu il iubeam pe el de dinainte sa se desparta de mine fostul meu prieten, fata de care ma simteam ca o curva chiar daca relatia aia efectiv nu mai era de luni bune ceva normal. Orice ii ziceam interpreta gresit. Cand eram la el acasa ma ignora complet ca sa se joace cu prietenii lui LOL. Orice faceam ramanea neapreciat. Uneori il asteptam prin oras mai multe ore si dupa ma duceam dupa el la liceu sa il iau si sa mergem la el acasa unde urma sa stau si sa ma uit la el cum se joaca si ma ignora. Alte ori ma duceam la el acasa si faceam patul si spalam vasele pana sa vina el. Am facut pe Cenusareasa la el in casa pentru ca ma-sa e o inepta. Am dezvoltat nenumarate complexe datorita lui pentru ca de la inceput imi zicea ca sunt ‘ca un baiat’. Nu putea sa imi faca un compliment nici daca viata lui ar fi depins de asta.
La un momentdat mi-a decedat o ruda, fapt ce a amplificat VDC-ul trait pana atunci si nu neaparat din cauza tipului in cauza (violenta in familie, viol si alte cacaturi care mi-au mancat sufletul si el stia de ele). Cand am devenit depresiva a luat-o pe ulei rau tipul si a inceput sa il desguste faptul ca plangeam cand imi zicea cacaturi insuportabile cum ar fi ca nu ii mai pasa de ce se intampla cu relatia pentru ca oricum sunt mereu trista. Afirma ca nu poate sa poarte o discutie cu mine pentru ca plangeam, cred si eu ca plang cand imi zici cacaturi triste. Altadata mi-a zis ca se gendeste random la tipe cand face laba si s-a enervat ca nu poate fi sincer cu mine ca ma intristez.

Aveam un plan de viitor, m-am dus la o facultate grea care stiam ca o sa imi ofere un job bine platit ca sa il pot intretine, sa ii pot oferi orice si sa il iau efectiv de langa maica-sa care era nebuna. I-am oferit nenumarate cadouri pe care nu le-a apreciat, facute si manual dar si cumparate. Cand eram bolnava de pneumonie, hoit in pat i-am cusut un animalut de plush dar normal ca nu l-a impresionat ce am facut. In schimb invoca vesnic ‘pretentiile’ mele prin nemuritorul argument ca el mi-a daruit candva un inel care nu imi venea si i-am zis sa il duca inapoi PENTRU CA NU IMI VENEA SI IN MOMENTUL ALA EU IL VEDEAM CA STATEA MAI PROST CU BANII. O singura data am fost rea cu el intentionat cand mi-a luat ceva si asta pentru ca m-a chinuit rau in ziua aia, m-a tinut pe strazi toata ziua in timp ce pe mine ma durea nasol piciorul si il rugasem in nenumarate randuri sa ne intoarcem acasa. I-am adus medicamente din partea cealalta a orasului cand ma-sa era cu el acasa si zacea cu pizda in sus. Mergeam uneori cu el la biserica, cu toate ca sunt agnostica. De Paste eram mega bolnava si abia ma mai puteam tine pe picioare si voiam sa nu mai merg la biserica dar ma-sa a zis ‘Asta e, Maricica o sa suporte’ si el tot nu a apreciat. Pe la sfarsit incepuse sa ma ignore cu o nesimtire astronomica, nu mai raspundea la telefon, la mesaje, imi zicea ca nu are chef sa ieasa afara dar aflam mai incolo ca a fost in x loc cu Gigel.

Devenise rece ca pula unui mort si simteam ca nimic nu il mai tine langa mine decat sexul (care a fost o experienta destul de traumatizanta deoarece durea ca naiba) asa ca m-am prefacut ca sunt ceva nimfomana doar pentru ca in timp ce o faceam simteam ca imi poate da atentie. Practic il futeam ca sa observe ca exist si sa ma bage in seama. Ca sa il fac sa nu se plictiseasca de mine, m-am vopsit, am venit cu propuneri tampite de a face sex in locuri tampite si etc. Inainte sa imi dea papucii ii facusem comanda pe net pentru ceva chestie pe care si-o dorea de mai demult, sub semn de apreciere ca macar nu e curvar sau violent fizic cu mine si ca accepta un om de cacat ca mine cu toate problemele pamantului si psihice si fizice (cu raceli ciudate,boli de inima,oase rupte si ghinion cretin) dar pana sa vina pachetul s-a despartit de mine. Am strans ceva bani (vreo 3 milioane) pentru el cu gandul sa ii iau o bicla sau un joc si inca mai am stashul asta de bani.

Credea ca folosesc plansul pe post de tehnica de manipulare si terorism emotional cand eu in realitate eram depresiva ca pula si doar aveam nevoie de o imbratisare si o mangaiere pe cap. A contribuit si tipul destul la VDC-ul meu, eram depresiva si suicidala si el a fost picatura care a umplut paharul pana la refuz. De cand mi-am luat papucii nu mai pot sa dorm deloc, stau n zile la rand treaza si imi iau cu black out la facultate sau in alte locuri pentru cateva minute. Uneori am halucinatii si auzenii, which spooks the hell out of me dar m-am documentat si am aflat ca e de la nedormit. Anxietatea a atins cote maxime si mi-e frica de oameni in general. Simt ca psihicul mi se duce nasol pe pula si incurand voi ajunge intr-un azil. Dupa toata asta am ramas cu un fel de PTSD si de fiecare data cand ii vad fata ma bufneste plansul.
Simt ca omul de care m-am indragostit nu mai exista, era un om atat de bun, atat atat de bun. Acum prietenii lui retardati ma ameninta ca ma vor bate pana imi va iesi creierul pe nas. Omul ma vorbeste de rau la modul hardcore si ce zice nu e nici macar adevarat, partea cea mai trista e ca el crede ce zice, in tartacuta lui lucrurile s-au intamplat asa cum le expune acum iar eu sunt un fel de hitler/satana a existentei lui. Acum e un curvar si jumatate si eu curat dupa el fara ca el sa stie sau daca stie probabil iar a interpretat gresit.

Partea cea mai trista din VDC-ul asta e ca tipul e iubirea vietii mele, era perfect pentru mine, retardismul lui era in sinergie cu retardismul meu. Ne certam, era nasol dar si ce bine era cand eram chill amandoi si glumeam…. Il iubesc si il voi iubi pana la sfarsitul existentei asteia pentru ca sunt un retardat sentimental si loial. Cam iubirea asta e ceea ce ma mai constrange din a nu ma arunca de pe pod. Dau vina pe Marquez pentru perceptiile mele asupra dragostei eterne.

Recunosc ca e greu sa traiesti cu un om atat de distrus psihic ca mine si il apreciez ca a reusit sa reziste atata, sper doar ca intr-o zi sa imi treaca depresiile si sa ne impacam. Simt ca faptul ca eram tampita depresiva il deranja cel mai tare pentru ca si el avea problemele lui si probabil nu le putea duce si pe ale mele. Incet incet lucrez la asta si sunt sigura ca o sa imi reuseasca, cel putin partea cu tratarea bolilor psihice ca am prieteni psihologi. Sper ca intr-o zi sa fiu omul care ii aduce fericire si nu cel care il triggeruieste.

Multumesc ca ati citit tot cacatul asta. Astept critici/sfaturi/orice.

13'396
3
comentarii

Magna

buna seara!scriu acest post deoarece consider ca am cea mai de cacat viata…..acu ceva timp,11 luni sa fiu mai precisa am cunoscut un baiat,atunci mi se parea ca intr.o poveste vorbea si se comporta frumos,nu ne lipsea nimic,insa cu parcurgerea timpului,lucrurile s,au schmimbat drastic…..baiatul care credeam odata ca e dulce,visator,un baiat de care ma jur o fata nu s,ar plictisi in viata ei,un baiat plin de viata,destept si frumos s.a dovedit a fii altceva….s,a dovedit a fii foarte lacom,foarte zgarcit,foamea dupa bani…..odata cu astea s.a dovedit a fii si foarte violent,posesiv,gelos si toate asociate cu acest tip de gen…..sincer la inceput,cand a venit prima palma am crezut ca poate sunt eu de vina,am lasat capu in jos si l.am crezut ptr cuvintele care mi le.a spus ca de obicei poate vi se pare rasuflata:‘Promit,ca nu o mai fac!"dar a urmat si a doua si a treia si tot mai multe scandaluri pe tema banilor si asa mai departe,mereu aceleasi promisiuni mereu am fost naiva si l.am crezut…..tin sa specific ca el la inceput pe langa ce am mentionat mai sus,omul era foarte damaged dupa urma drogurilor…..i.am fost alaturi de el si am incercat din rasputeri sa.l ajut,am fost de multe ori partasa la crizele lui de paranoia..si i.am fost alaturi,nu am plecat nici macar o secunda….acuma dupa ce a trecut de faza asta,primesc eu in schimb treburile astea…blamata mereu ca mereu imi caut de…..,mereu invinovatita de niste lucruri pe care nici prin cap nu.mi trec,sincer il iubesc foarte mult si sunt constienta ca eu,ca fata i.am indurat destule si nu i.am cerut nimic in schimb decat rabdare si dragoste…..si in adancul sufletului meu am crezut ca se va schimba si ca va vedea in final .....dar nu…...mereu scandal pe tema banilor….sincer eu lucrez acuma,si unde lucrez trebuie sa fiu mereu zambitoare,mereu binedispusa,mereu luminata la fata si nu pot fface acest lucru din cauza lui…..deoarece nu exista zii in care sa nu.mi reproseze ceva,ma zbat si ma strofoc din rasputeri sa pot castiga si eu ceva mai substantial ca sa…......sincer la scrierea acestor cuvinte am razbugnit in plans….....mai este o saptamana pana la ziua mea….si el in momentul de fata m.a amenintat ca daca nu ii dau o suma de bani pe data de 12 ma va arunca in strada si ca pana atunci sa ma descurc singura de mancare si tigari,asta dupa ce am contribuit cu tot ce aveam pe mine la absolut orice…...ca nu sa numai zic ca printr.o poveste asemanantoare am trecut si acum doi ani tot cu un baiat care nu a stiut sa faca decat sa ma foloseasca si a rezultat cu parul cazut din cap din cauza stresului si a nervilor si grijilor…...stiu ca e vina si ca trebuit sa plec,dar totodata sufletul meu care acuma e rupt si facut bucatele si striga dup ajutor,printre siroaiele de lacrimi de pe obraz,am zs ca se poate schimba si ca o sa fie frumos…......dar nimic,tiind sa cred ca traim intr.o lume in care dragostea numai exista deloc si ca numai are rost sa te lupti ptr ceva,ptr ce?sa faci bine si sa primesti rau?eh dupa toate fazele astea tiind sa cred ca si eu am inceput sa fiu dmged,vorbesc singura oe strada,mereu incruntata,mereu numai ganduri nasoale si aiurea…..am sufletul atat de chinuit si atat de batjocorit ca sincera sa fiu imi doresc decat sa inchid ochii si sa nu ii mai deschid deloc si sa visez o pajiste verde atata tot…......

13'391
14
comentarii

notfromthisworld

De ce scriu? de ce sunt aici? sunt o persoana oribila,  egosita, tupeista, intimidanta, enervanta, n-am rabdare, exces de ambitie si de zel. Incerc sa ma schimb, am incercat de ceva ani sa imi pun masca societatii pe fata, ceea ce ma face o persoana falsa la suprafata. M-am saturat, nu imi place viata asta, e pe principiul sacrificiului de sine si a disperarii umane.
Mama voia sa ma avorteze, inca stau si ma gandesc de ce naiba nu si-a dus planul pana la capat. Facea un bine comun, mai ales mie. De mica am fost o ciudata, educata in baza unei replici care e mereu acolo "nu exista esec".Din cauza asta nu conteaza ce fac in viata personala, atata timp cat in societate, la job, facultate, stralucesc si sunt prima, dar DOAR prima. Si am ajuns, oare e bine? pentru ca nu ma simt bine, totul are un pret ( sanatatea de cacat, psihicul praf si apucaturi denaturate).
Ce vreau? Nu vreau…

13'387
4
comentarii

AurelianoBuendia

Salutare, am fost prins timp de un an si 7 luni intr- o relatie disfunctionala cu o tipa ce parea sa aiba drept unic scop in viata distrugerea fiintei mele.

Ne-am cuplat in primavara lui 2015 dupa ce se despartise de prietenul ei,eu fiind un fel de a treia roata in acest triunghi. Initial situatia a mers binisor dar incetul cu incetul, s-a impus drept o mareata zeitate. Asa am ajuns sa ma plimb dupa ea la pregatiri, sa o conduc acasa dupa scoala, drum de aproximativ o ora jumatate (dus intors) si multe alte chestii. In schimb am primit in dar raspunsuri acide la orice fel de idee sau sugestie pe care indrazneam s-o afirm.In cele din urma am ajuns un servitor, fara dreptul de a-mi vedea amicii sau de-a gasi un hobby in afara de timpul petrecut cu aceasta domnisoara,ce ma barfea cu prietenele ei, cu parintii ei s.a. Ca un plus la toate acestea, orice atentie cum ar fi un inel sau ceva de imbracat erau privite cu un maxim dezgust si lipsa de apreciere(precizare interesanta : ea vede acelasi lucru despre mine, deci puteti sa intelegeti ce lipsa de comunicare avea loc in acest cuplu.Comunicare ce era evident imposibila pentru ca declansa crize). Un lucru ce m-a facut sa ma gandesc la incheierea acestei relatii(fosta mea prietena avand un adevarat cult pentru futut, astfel am devenit si ceva sclav sexual al unei nimfomane)a fost la sfarsitul clasei a XII cand am avut nefericitul incident sa fiu prins de diriginta mea intr-o clasa goala cu domnisoara in timpul actului(actiune impusa de nemarginita ei vointa tiranica). De atunci mi-a promis ca se va schimba, ca imi va lua in considerare parerile etc lucru ce evident nu s-a intamplat.Cel mai trist fapt este ca indelungul contact cu ea m-a schimbat si pe mine in moduri in care nu mi-am putut imagina; pana la punctul in care simteam ca nu ma recunosc pe mine insumi, acesta fiind motivul ce m-a facut sa-mi doresc preluarea controlului.
. Dupa multe episoade de crize si plansete am ales sa inchei viata acestui animal pe moarte(metafora pentru relatia mea), incident ce s-a incununat cu o criza de plansete si nervi si lesinuri din care s-a dedus ca eu sunt rahatul care si-a batut joc de viata dansei. Eu am dorit sa gasesc in prima mea relatie amoroasa ceea ce mi-am dorit sa vad in casnicia defectuoasa a parintilor, adica niste raporturi de respect compasiune si intrajutorare de care evident nu prea m-am bucurat si am mentinut relatia din frica de a-mi narui visul.

Am ales sa continui sa cred in visul unei relatii frumoase si in idealul feminin dar in urma unei alte experiente neplacute am ajuns la concluzia ca aceasta fata ideala exista dar nu are nevoie de cineva ca mine.Cel mai depresiv lucru pentru mine este ca ma ascund zilnic in spatele unui zambet doar pentru a nu provoca discutii pe baza acestui subiect dar in momentele cand sunt singur analizez in perspectiva situatia mea si ma intristeaza cumplit.
Simt ca uneori viata pare sa ma amageasca cu niste promisiuni ale fericirii ca apoi sa mi le smulga.
Multumesc daca ati putut sa-mi cititi povestea pana la capat si astept parerile voastre in comentarii.

13'399
9
comentarii

VDC 13'399

Seara buna! Am o poveste mai lunga dar simt ca merita sa stiti contextul pentru a intelege episodul care a durat un an si 4 luni. M-am nascut intr-o familie nasoala, tata alcoolic, mama depresiva. Toata copilaria am fost abuz atat fizic, psihic, cat si emotional. Abuzurile au continuat pana am ajuns la facultate. Cand tata se imbata devenea un libidinos infect si ma pedofila. Mama ma ura. Pe la 12 ani am aflat ca mamei i se parea ca mi-o trag cu taica-meu. Pe parcursul scurtei mele vieti am fost oaia neagra. Oarecum nu imi invinuiam parintii ca ma bat si ma urasc, mereu incercam sa le gasesc scuze zicand ca sunt stresati. Prin liceu m-am bagat cu un tip care parea la fel de batut de soarta ca mine, ar fi fost primul meu prieten si am crezut ca va fi o experienta inofensiva… Nu a fost asa, avea probleme erectile, fapt ce il frustra enorm, fapt ce mi-a provocat nenumarate complexe. Era violent dar mereu am trait cu convingerea ca omul se poate schimba in bine. Intr-un final mi-am primit papucii. Am regretat ca mi-am pierdut o bucata destul de buna din viata alaturi de un om care m-a inlaturat atat de usor. Partea si mai nasoala era ca in timp ce eram cu tipul violent, placeam un alt tip dar cum consider loialitatea ca fiind trasatura mea definitorie, am inlaturat orice gand referitor la tipul 2. Ma simteam ca o curva, simteam ca il insel cu inima pe tipul 2 chiar daca tipul violent ar fi fost cel dezavantajat in situatia asta. Nu a durat nicio zi si m-am cuplat cu tipul 2, despre care intre timp aflasem ca ma uraste si se considera barca mea de salvare. Tipul 2 a fost adevarata mea dragoste si niciodata nu l-am considerat altceva. Relatia decurgea ok dar intre timp au aparut altercatii. Mama lui era foarte rea si mereu ne strica planurile. Il supunea la treburi casnice planuite in asa fel incat sa il impiedice din a se vedea cu mine. Eu mereu il ajutam. Ajunsesem sa ma simt ca Cenusareasa. Plecam mai devreme de la scoala si pana ajungea el acasa, faceam paturile si spalam vasele. Ma simteam neapreciata total. Alte dati, cand scapam mai devreme decat el, stateam prin oras si asteptam pana scapa de la ore ca sa il iau din fata liceului. Cand a fost bolnav am venit din coltul celalalt al orasului ca sa ii aduc medicamente, cu toate ca mama lui era cu el acasa. Mereu vedea doar ce face el. Mereu interpreta gresit tot ce ii ziceam. La un momentdat mi-a luat o bijuterie care nu imi venea si i-am spus sa o duca inapoi sa isi primeasca banii sau sa o schimbe, mi-a interpretat mesajul complet gresit si pana si in ziua de azi se plange la actualele prietene ca eu eram de nemultumit. Se juca mult cu prietenii sai, chiar si cand eram la el. Eram ignorata. La un momentdat am ajuns sa ii cer sa o facem mai des pentru ca doar atunci simteam ca imi da atentie. Mereu incercam sa schimb lucrurile ca sa nu se plictiseasca de mine. Nu ma mai simteam fata. Pana si la inceput imi zicea ca sunt ‘ca un baiat’. Nu imi aprecia cadourile, ii desenasem un portret si nu l-a impresionat prea tare, cand eram in pat bolnava de pneumonie ii facusem un animalut micut din plush. Nu il impresionau nici chestiile hand made si nici cele cumparate. Ii luasem un inel pe care cred ca l-a si pierdut. La un momentdat am avut un deces in familie si am devenit depresiva/suicidala, devenisem extraordinar de trista si la un momentdat mi-a zis ca nu ii mai pasa ce se intampla cu relatia noastra pentru ca oricum sunt mereu trista. A inceput sa ma ignore si mai tare, nu ma mai suna, iesea cu prietenii si nu imi zicea si cand il confruntam se simtea de parca as fi fost hitlerul existentei lui si ca vreau sa il pun in lesa. El isi pierduse empatia pentru mine, de la depresie plangeam continu dar simtea ca eu as fi un fel de actor super priceput care vrea sa il manipuleze prin tactici de terorism emotional. Eu ca om am fost mereu ghinionista si bolnavicioasa si asta il enerva. Cu 2 saptamani inainte sa se desparta de mine ii comandasem un tricou cu trupa lui preferata sub semn de recunostiinta ca nu era violent ca fostul sau ca nu era curvar. Pana sa vina tricoul s-a despartit de mine. Am avut nenorocul sa am o criza fix cand s-a despartit de mine si iar a simtit ca il manipulez, criza asta cred ca l-a gonit de tot. Mi-a promis ca imi va fi prieten dar nu este. In momentul actual ma uraste si prietenii lui ma ameninta cu moartea dar nu prea prind amenintarile astea la oameni suicidali. De la despartire am ajuns insomniaca, nu pot sa dorm deloc insa am corpul destul de destept incat sa isi dea singur shut down cand are nevoie (atipesc pentru maxim o ora). Mi-e frica de oameni. Depresia mi s-a agravat si tot il iubesc. Mi-as fi dorit sa fi fost macar loc de buna ziua dar este imposibil. Ma uraste. Faza amuzanta era ca acasa aveam un stash secret cu bani stransi pentru el, voiam sa ii iau role sau bicicleta sau un joc. La facultate m-am dus pe un profil care nu imi placea extraordinar de mult dar care stiam ca mi-ar fi asigurat un job bine platit. Voiam sa il iau de langa mama lui si sa ii ofer o viata buna. Totusi sunt SATANA, sunt antagonistul propriei vieti. Acum ma barfeste la toata lumea exagerand unele aspecte. S-a bagat cu o tipa la putin timp dupa despartire. Daca m-as fi sinucis, nu ar fi asteptat nici macar 2 luni si si-ar fi ingropat madularul in alta. Sincer nu mai vad de ce traiesc. Depresia si bolile ma distrug. Singura chestie care ma mai face sa vreau sa continui existenta asta de cacat este faptul ca poate candva ne vom impaca. A fost, este si va fi dragostea vietii mele, il voi iubi pana la sfarsitul vietii mele. Acum am ramas cu un fel de sindrom post traumatic si de fiecare data cand ii vad fata incep sa plang. Poate daca as scapa de depresie nu m-ar mai ura.

13'385
11
comentarii

Antisocialu

Am avut cea mai tare copilarie… m-am jucat,m-am distrat, am avut prieteni.. nu o voi uita niciodata..in generala ma distram cu colegii , radeam de ma sufocam , ma dureau falcile si burta de la ras..eram si PARTIAL satisfacut sexual, deoarece aveam colege mai nazdravane,dar buuuune, care ne mai lasa sa punem mana sau sa ne frecam de ele, se mai puneau si ele pe noi…ahhhhh ce vremuri ...cand ajungeam acasa ma schimbam repede de boxeri ca aveau picuri pe ei ..deci va dati seama ce ne lucrau colegele :)) :D. Toate bune si excelente pana s-a terminat clasa a 8.a, mi.a parut rau sa ma despart de colegii mei cu care radeam si ma distram..dar aveam o speranta ca va fi bine si in liceu..Ei bine, m-am inselat amarnic, liceul a fost o experienta extrem de plictisitoare, extrem de frustranta,extrem de tampita…parca devenisem un criminal in serie, nimeni nu prea vorbea cu mine, de gagici nici sa nu va ganditi=))).erau niste intzepate , niste proaste reduse….te jucai cu ele mai puneai mana pe ici pe colo, se suparau si te injurau (pe bune, cu injuraturi de alea urate) .. dar stiti cum e? ele se dau printese virgine cica, si ele sug pula la smardoi de 22 de ani ..(aproape toate aveau prieteni de 20 de ani minim..va dati seama ce frecau aia pe ele) deci parca aveam un magnet ANTI-GAGICI..Si uite asa am ajuns eu dupa 4 ani de liceu, fara prieteni , deoarece TOTI prietenii din generala/copilarie i-am pierdut (nu stiu de ce, pur si simplu nu am mai vorbit) , sau altii s-au schimbat foarte mult, ajungand sa nu ii mai recunosc!! vechii prieteni de nadejde sunt acum fumatori,smecheri, cu fitze si dume pe ei..le-am dat eject si la aia ..despre gagici, ei bine, stiti momentu ala cand trimiteti mesaj la una, vede mesaju si nu va raspunde? sau vorbiti cu una cat vorbiti si cand ajungi sa i spui ca ai vrea sa fi cu ea nu mai raspunde? sau te respinge? sau mai rau , te blocheaza cum m-a blocat pe mine? ei bine asa sunt eu….am ajuns sa urasc oamenii, mai ales fetele, deoarece stiu ca nu am nicio sansa cu ele,cu niciuna, in schimb de smecheri (URASC SMECHERASII) cum imi comenteaza unu cum is pus pe bataie kit ca e mai mare ca mine ma doare undeva..am ajuns la 20 de ani azi maine fara prieteni,virgin, fara gagici, antisocial, cu anxietate ridicata…fara un tel in viata..aaaaa stati, am un scop .. visez sa castig la loto (pe bune ) ...cine stie, poate intr.o zi voi castiga..si toate problemele mele vor disparea..bag pl in ea de viata.. voi ajunge un jeg sa munceasca pe 15 milioane, eu visand la masini de lux si vile..sa ma cac pe ea de viata puli mele ca mai bine nu ma nasteam.

 < 1 2 3 4 5 6 7 >  Ultimele
Categorii:   Toate   Bani   Dragoste   Sanatate   Scoala   Servici   Sex   Inclasabil